Tradiţie şi măiestrie

98

festivalul liviu dafinescuFolclorul nostru tradiţional, cuprinzând toate genurile, poate contribui la lămurirea multor probleme din istoria poporului român, dintre care: contactul cu alte popoare şi culturi, dizlocarea unor grupuri importante, cum a fost cea din perioada cuceririi Daciei de către romani, şi, în primul rând, continuitatea neîntreruptă a poporului român în spaţiul mioritic.

Ca parte integrantă a conştiinţei sociale, arta, prin interacţiunea cu alte forme ale conştiinţei sociale, îndeplineşte o funcţie educativă de prim ordin. Opera de artă influenţează conştiinţa celui care o receptează prin toate elementele componente. Cu atât mai mult este necesară educaţia în spiritul creaţiei populare din copilărie, când receptarea este maximă, iar gustul poate fi uşor îndrumat către ceea ce este cu adevărat valoros. Ca educatori, răspunderea noastră se amplifică atât în direcţia asigurării unei îndrumări complete, cât mai ales în sensul asimilării de către copii a fondului străbun de valori artistice şi documentare, să-i ajutăm să desluşească noi valenţe în direcţia unei continue dezvoltări a culturii româneşti. Slujitorii şcolii, cei ce modelăm tinerele mlădiţe, ce reprezintă viitorul şi perspectiva, avem obligaţia să păstrăm puritatea şi limpezimea copiilor asemeni unui izvor, să le trezim setea pentru frumosul din natură, artă, societate, să nu-i lăsăm să rătăcească într-o lume pe care n-o înţeleg. În folclorul nostru există lucruri tradiţionale de o mare valoare a căror importanţă depăşeşte cu mult hotarele culturii româneşti. Studiind folclorul în evoluţia lui, preţuim tradiţia şi urmărim cu atenţie dezvoltarea noului. Cunoaşterea concretă a realităţii folclorice în lumina dezvoltării istorice a poporului contribuie şi la clarificarea raportului dintre individ, colectivitate şi tradiţie. Având în permanenţă în atenţie revalorificarea folclorului gorjean, elevii claselor a II-a B şi a III-a A participă la activităţile cercului „Tradiţie şi măiestrie” din şcoala noastră. Ca o încununare a acestor preocupări, formaţia de dansuri populare constituită în cadrul cercului menţionat a participat pe 9 aprilie la cea de a VIII-a ediţie a Festivalului Naţional de Dans pentru Tineret „Liviu Dafinescu”. Prinşi în cercuri rotitoare, flăcăi şi fete s-au desprins apoi în şiruri întrepătrunse, alunecând în joc şi paşi adăugaţi, pe vers şi cântec tresăltând şi-nveselind inimile cu farmecul şi vioiciunea dansului. Sprintene şi-nflăcărate de bucuria şi iuţeala jocului, perechi de băieţi şi fete s-au adunat apoi în buchete de zâmbet şi veselie şi au deschis hora în paşi de „Sârbă”, în bătăile de talpă şi-n săriturile şi-adăugirile de paşi săltaţi, nestăviliţi, din şuvoiul suitei în care au prezentat partituri din dansuri tradiţionale precum „Ghimpele”, „Frunza”, „Ungurica” „Bordeiaşul” ş. a. Dansatorii au impresionat prin graţie, talent, dar şi prin frumuseţea şi autenticitatea costumelor populare. Pentru prestaţia ei, formaţia de dansuri a fost răsplătită cu trofeul Festivalului „Liviu Dafinescu”. Copiii trebuie educaţi să devină adevăraţi păstrători ai acestor nestemate, eventual chiar descoperitori în aria cântecelor foarte vechi. Mijloacele acestei educaţii desigur că traversează, mai întâi, trezirea interesului pentru frumuseţea portului, jocului şi a cântecului, pe care o conţin din cele mai vechi timpuri. Pe viitor, acestea vor promova conceptele de frumos, bun, adevăr, armonie, echilibru şi onestitate prin valori culturale inestimabile.

Prof. înv. primar Popescu Rodica, Prof. înv. primar Mazilu Alina

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here