Deşi lipsită de o dezbatere publică reală, înfiinţarea companiilor energetice a declanşat discuţii pro şi contra într-un climat de interese în care pur şi
simplu argumentele economice, tehnice sau sociale au trecut în plan secundar. Susţinătorii ideii vorbesc despre consultarea tuturor celor interesaţi, dar uită să spună dacă au obţinut fie şi cel mai mic acord în alt segment decât cel politic. Contestatarii sunt divizaţi în două categorii: pe o parte politicieni şi sindicalişti care nu au suficiente argumente de specialitate, iar pe de altă parte specialişti nesusţinuţi de mediul politic. Este un tablou stimulativ pentru câţiva “iniţiaţi” de a-şi subordona sistemul energetic prin acţiuni politico-administrative, garnisite cu manipulare, minciună şi dispreţ faţă de lege.
Nu vă pricepeţi şi vreţi să schimbaţi radical un sistem!
Acesta este un diagnostic extrem de sugestiv pus acţiunii de înfiinţare a companiilor energetice de către Jean Constantinescu, preşedintele Institutului Naţional Român pentru Studiul Amenajării şi Folosirii Izvoarelor de Energie (IRE), un specialist incontestabil, care argumentează clar perturbările cu care ar urma să se confrunte piaţa de energie şi susţine că mixul de energie care se va crea va duce la creşterea preţurilor la consumator.
„Prin această reorganizare, indicele HHI( Herfindahl-Hirschmann Index) ar putea ajunge la valoarea de 3.000. O piaţă concentrată şi ineficientă începe de la valoarea 1.800. Pe această piaţă, orice tranzacţie ce depăşeşte 100 de puncte trebuie să declanşeze măsuri antitrust. Pentru comparaţie, în Anglia indicele HHI este 500, în Italia este 1.000, în Germania şi Spania este 1.500”. Faptul că studiile privind reorganizarea nu pomenesc de acest aspect, mă determină să cred că nu se discută profesionist”.
În lipsa unor argumente bazate pe indicatori specifici funcţionării sistemului energetic, oamenii lui Videanu vehiculează minciuni cum că preţul la consumator ar scădea sau unele din contractele băieţilor deştepţi vor fi reziliate prin reorganizare, ceea ce juridic este tot atât de posibil cum au fost construite termocentrale la Sărdăneşti şi Motru. De fapt, prin mixarea energiei ieftine din sursa hidro cu cea scumpă de la termo se deschide calea accesului unor alţi „băieţi deştepţi” către energie la preţuri favorabile. Reţeta a fost deja experimentată prin cele 4 contracte celebre din 2005 când energia mai scumpă de la Turceni a fost combinată cu cea ieftină de la Hidroelectrica.
Cine mai vrea strategie?
Până nu demult din mediul sindical şi o parte a celui politic local, care uneori par a se confunda, eram bombardaţi cu ideea că este necesară o strategie energetică ca singura garanţie a siguranţei şi viitorului sistemului energetic. Ca în cunoscuta anecdotă cu Mercedesul care era de fapt bicicleta, în loc de strategie avem opţiuni de restructurare, iar în loc de acte normative la nivel guvernamental avem hotărâri AGA. Surprinşi de prelungirea naşterii companiilor din cauza dificultăţilor generate chiar de ambiguităţile iniţiatorilor sau cum spune un exponent al puterii, secretarul de stat Tudor Şerban „termenele politice nu sunt în consens cu cele tehnice”, ni se serveşte o formulă de urgenţă de adoptare a fuziunii în Hotărâri AGA conform Legii 31/1990, de parcă aceasta n-ar fi intrat în vigoare decât săptămâna trecută şi a fost brusc descoperită de „juriştii” Ministerului Economiei. Este o altă minciună care încearcă să acopere graba din interes electoral pentru un demers făcut în pragul iernii, în campanie electorală şi pe uşa din dos în condiţiile în care vizează securitatea energetică naţională. Dacă aceasta este abordarea strategică a viitorului sistemului energetic naţional şi promovată de ministrul Videanu şi acceptată de anumite cercuri sindicale este cazul ca specialiştii, salariaţii din sistem şi de ce nu instituţiile abilitate să înţeleagă că aspecte importante ale securităţii energetice şi multe locuri de muncă sunt în pericol.
(Va urma)
Drd. ec., ing. Ion Răuţ
