“Înainte de a pune în valoare roadele ediţiei 2011 ale taberei de sculptură Brâncuşiana, cred că merită să subliniez efectele vizuale şi estetice obţinute de-a lungul celorlalte opt ediţii.
Oricine vizitează astăzi oraşul lui Brâncuşi, după ce contemplă ansamblul alcătuit din cele trei nemuritoare opere ale părintelui sculpturii moderne nu poate să nu observe la Târgu-Jiu, pe arterele principale, dar şi pe străzi, în parcuri şi în cartierele oraşului, lucrări de sculptură contemporană”- nota criticul de artă Luiza Barcan prezentă în mijlocul artiştilor plastici pe întreaga durată de desfăşurare a “Brâncuşianei 2011”. Anul acesta “punctul de lucru” al taberei a fost amenajat la atelierele de creaţie ale UAP Gorj (fosul local al Liceului Auto din Tg Jiu) iar artiştii plastici participanţi au fost din Bucureşti, 
Timişoara şi Târgu-Jiu. Dar iată cine au fost aceştia, cum s-au numit lucrările lor şi ce reprezintă ele în opinia criticului de artă oficial al taberei Luiza Barcan:
-Mihai Balko din Bucureşti, sculptor din generaţia tânără, a realizat o lucrare cu titlul derutant „Masă cu element”, fiindcă e vorba de fapt despre o compoziţie antropomorfă, verticală, cu intervenţie de tip graffiti (vopsea roşie pulverizată) în zona cea mai înaltă, acolo unde este doar sugerat capul personajului său. Abordarea minimalistă şi exploatarea anticlasică a materialului de lucru sunt explicite în tăieturile fruste aplicate pietrei.
-Eugen Barzu din Timişoara, artist încercat în tabere de creaţie şi experimentat în lucrul cu marmura, aparţine generaţiei de mijloc. Lucrarea sa de la Târgu-Jiu a primit titlul „Început de lume” şi este una dintre cele mai explicite aluzii la universul brâncuşian de forme, la arhetip şi elemente, primordial situată undeva pe graniţa de multe ori fragilă între figurativul simbolic şi non-figurativ.
-Neculai Băndărău, decanul de vârstă al grupului de sculptori de la Târgu-Jiu, şi-a intitulat compoziţia „Vestitor”. Apelează, la rândul său, la figurativul simbolic de inspiraţie 
veterotestamentară. Într-un unic bloc masiv de marmură, cioplit cu lovituri largi, căruia îi exploatează cu măiestrie texturile şi zonele cromatice variate, artistul comprimă vizual momentul vestirii de către porumbel, pe Arca lui Noe, a retragerii apelor potopului.
-Tânărul sculptor Valentin Duicu, din Târgu-Jiu, şi-a dat sieşi o probă serioasă de anduranţă, realizând în cele trei săptămâni dedicate taberei lucrarea ce-şi reflectă pe deplin titlul: „Atlant”. Uriaşul personaj masculin care în arta renascentistă şi barocă îndeplinea dubla funcţie de sculptură decorativă şi element de susţinere a antablamentului unei clădiri este reluat în compoziţia sa.
-Un alt tânăr artist participant, Mihnea Grigore din Bucureşti, a realizat una dintre cele mai reuşite sculpturi monumentale din ediţia 2011: compoziţia cu titlul „Semn”, structură verticală, echilibrată şi gracilă, de sorginte non-figurativă, obţinută prin cioplire, dar mai ales prin atentă şlefuire a marmurei căreia îi ies astfel la iveală rozurile delicate, tăinuite în straturile profunde ale pietrei.
-Paul Popescu din Târgu-Jiu, sculptorul din generaţia de mijloc a cărui contribuţie ca iniţiator, 
curator şi participant la multe dintre ediţiile Brâncuşienei este semnificativă, a cioplit în 2011 lucrarea cu titlul „Icar”, singura compoziţie orizontală dintre cele şapte ale ediţiei. Un personaj gracil, desprins şi el din zona figurativului simbolic de inspiraţie mitică, excelează prin eleganţa siluetei şi prin portretul modelat cu fineţe.
– Liviu Russu, veteranul taberelor de creaţie, şi mai ales al celei deja legendare de la Măgura Buzăului, a realizat la Târgu-Jiu lucrarea cu titlul 
„Fort”, alcătuire masivă, minimalistă ca viziune şi execuţie, dar solidă şi fermă ca alcătuire. Artistul a exploatat plinul blocului de marmură în această formă abstractă, sugerând un fel de piatră de hotar. La finalul prezentării putem afirma fără a greşi că ultima ediţie a Brâncuşianei a fost o reuşită şi o dovadă în plus că voinţa de cultură şi reunirea forţelor chiar cu bani puţini şi într-o societate frământată au şansa să schimbe în bine chipul lumii actuale. Credem că actualul model de parteneriat public-privat aplicat poate funcţiona şi la alte acţiuni pe viitor.
Mugurel Petrescu
