Tabăra de cercetare „Constantin Brăiloiu”, la a VII-a ediţie – Cultura tradiţională din Sud-Estul Gorjului

122

Desfăşurată între 1 şi 10 iulie, în comunele Stoina, Hurezani, Stejari, Licurici, Cruşeţ, Dănciuleşti şi Căpreni, localităţi componente ale arealului cunoscut ca Valea Amaradiei, a şaptea ediţie a Taberei de cercetare etnofolclorică “Constantin Brăiloiu”, organizată de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, şi-a încheiat misiunea.

Echipa de cercetători, formată din Teodor Dădălău – director de tabără, referent foto-film (CJCPCT Gorj), Stelian Florescu – consultant artistic muzică (CJCPCT Gorj), Iohana Drăghici – referent sociologie (CJCPCT Gorj), Ion Popescu-Brădiceni – conf. univ., etnolog (Universitatea “Constantin Brâncuşi” din Tg – Jiu), Viorel Surdoiu –inspector de specialitate, PR, jurnalist (CJCPCT Gorj), Vasile Ciora – coregraf (Ansamblul artistic profesionist “Doina Gorjului”), Eric Perjovski – pictor (prof. Academia de Arte Chişinău, Republica Moldova), Luminiţa Tudorescu – tehnoredactor (CJCPCT Gorj), a străbătut cele 46 de sate componente ale comunelor intrate în programul ediţiei de anul acesta a Taberei “Constantin Brăiloiu”. Obiectivele cercetării au fost observarea stadiului actual de continuare a meşteşugurilor populare, verificarea păstrării, în cadrul comunităţilor din spaţiul Gorjului de Sud – Est, a obiceiurilor şi a ritualurilor moştenite de la generaţiile trecute, evidenţierea elementelor de specificitate ale portului popular, folclorului muzical şi coregrafic, precum şi ale stilului arhitectural rural, toate acestea în contextul de pregnante interferenţe generate de vecinătatea judeţelor Dolj şi Vâlcea.
În date nete, studiul efectuat are ca rezultate: luarea în evidenţă a 18 creatori populari, consemnările a 37 de informatori, completarea a 70 de chestionare, efectuarea a peste 1000 de fotografii, peste 5 ore de clipuri filmate şi peste 3 ore de înregistrări audio.
Au fost arhivate fotografii conţinând imagini ale costumelor populare, cu modele de cusătură şi culori folosite de-o parte şi de alta a hotarelor judeţelor menţionate. În aceeaşi idee de interinfluenţare se înscriu ritualurile de înmormântare, aici întâlnindu-se crucile colorate în tonuri tari şi având desene cu motive geometrice sau florale, aşezate în faţa gardurilor gospodăriilor sau în cimitire, altele mai mici fiind prezente la fântâni. Acest mod de cinstire a memoriei celor trecuţi în nefiinţă a condus la perpetuarea unui meşteşug caracteristic Văii Amaradiei şi sudului Văii Gilortului, cruceri fiind în prezent unii dintre meşterii tâmplari.
Din punct de vedere arhitectural, modificările stilului sunt pregnante, designul de împrumut îşi face simţită prezenţa, într-un fel de înţeles datorită evoluţiei materialelor de construcţie. Foarte rar se mai întâlnesc case vechi, bătrâneşti, cu pridvorul cu stâlpi de lemn încrustat care susţin acoperişul şi cu pivniţa (beciul) pentru alimente şi butoaie cu băutură, aşa cum era tradiţia. Şindrila mai este prezentă la locuinţele părăsite, degradate, în rest ele sunt acoperite cu ţiglă ori tablă.
În ceea ce priveşte existenţa meşterilor populari, care încă mai practică meşteşugurile dezvoltate de-a lungul timpului pe Valea Amaradiei, situaţia este într-un fel asemănătoare cu cea din Sud-Vestul Gorjului. Faptul că, în zona studiată, nu s-au găsit mai mult de 15 meşteşugari vorbeşte de la sine. În plus, cu mici excepţii, meşteşugurile practicate de ei sunt pe cale de dispariţie, pentru că este ultima generaţie care le mai întreţine. Au fost identificaţi şapte tâmplari (unii dintre ei ocupându-se şi de dogărie), un creator de instrumente muzicale, doi fierari (unul în Stejari, celălalt în Hurezani, singurul moştenitor al meşteşugului practicat de tatăl şi bunicul său), un împletitor de nuiele (Tomescu Mioara, din Căpreni), un stupar, două ţesătoare – cusătoare, trei creatori de folclor modern şi literatură.
În urma acestei ediţii a taberei de cercetare Biblioteca “Al. Doru Şerban”, a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, s-a îmbogăţit cu încă trei monografii – volumele “Mierea Birnicii” – monografie a comunei Cruşeţ, “Şcoala generală Corneliu Radu”, Rădineşti şi monografia comunei Stejari, autorii acestor cărţi reprezentând o sursă importantă pentru cercetarea aspectelor culturii tradiţionale ale zonei.
Finalizarea acestei etape a cercetării etnofolclorice a Gorjului se va realiza, în luna cunoscută în popor cu numele de gustar, printr-o Expoziţie de fotografie şi obiecte tradiţionale din zona studiată, la sediul CJCPCT Gorj, în cadrul Zilelor Culturii Populare în Gorj, care se vor desfăşura în 12 – 15 august.
Gheorghe Munteanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here