Cu ocazia discuţiei despre plafonul de garantare a depozitelor populaţiei în bănci, au apărut şi primele date privind segmentarea depozitelor bancare. Acestea arată că românii au în bănci 22 de miliarde de euro, de patru ori mai mult ca în 2004 şi de 10 ori mai mult ca în ani ’98-’99, iar jumătate din aceşti bani sunt deţinuţi de 30.000 de persoane.
Datele despre cele 100.000 de firme cu afaceri anuale între 50.000 şi 1 milion de euro, majoritatea în posesia întreprinzătorilor români, au ieşit la iveală ca urmare a unei analize făcute de Ministerul Finanţelor pentru a estima cât poate strânge din impozitul forfetar.
În rest, mai există 5.000 de firme mari, cu afaceri de peste 1 milion de euro pe an, şi 400.000 de firme cu afaceri mai mici de 50.000 de euro.
Dacă s-ar vorbi despre o clasă mijlocie în business, aceasta ar fi cele 100.000 de firme cu afaceri între 50.000 de euro şi 1 milion de euro pe an.
În octombrie anul trecut, 500.000 de români câştigau peste 700 de euro net lunar, iar numărul maşinilor afla-te în circulaţie de peste 20.000 de euro este de circa 400.000, deci 10% din parcul total de 4 milioane de maşini.
Spre deosebire de anii ’92-’93 şi anii ’98-’99, când economia era în mâinile statului, acum este în mâini private, iar 3-400.000 de români stau mult mai bine financiar decat acum 10 ani
Este adevărat, sunt şi mai îndatoraţi, dar explozia preţurilor la imobiliare a contribuit în mod net pozitiv pentru averea românilor, care au cumpărat aproape gratis locuinţele după Revoluţie. Aşa se explică ajustarea rapidă a mediului privat în faţa şocului de scumpire a creditelor şi întrerupere a finanţării externe: sistemul este mult mai capilarizat, iar sângele nu mai circulă prin doar câteva artere groase (marile întreprinderi de stat de acum 10 ani).
Aici este de fapt şi şansa revenirii: capacitatea de ajustare este mult mai mare pentru un business de 100.000 de euro decât pentru un gigant de stat. Este adevărat că cei expuşi la credite cad primii, dar şi aici este un avantaj: până şi în 2008, anul cel mai bun pentru business din 1990 încoace, IMM-urile se plângeau că nu au acces la finanţare de la bănci pentru dezvoltare.
Singura cale de relansare este ajustarea. Tâmplarii devin bucătari, profesorii taximetrişti, iar poeţii specialişti IT. Banii vor circula, băncile vor începe iar să împrumute, pentru că vor fi presate de acţionari.
Nu vor putea la infinit să trăiască doar din venituri din trezorerie şi pe socoteala statului în foame de resurse. Clasa de business formată în ultimii 10 ani de creştere economică va găsi resursele de se ajusta la noua economie.
Sorin Milcu
