Sub Patronajul Consiliului Judeţean Gorj – Festivalul Internaţional de Literatură „Tudor Arghezi”, la final

168

DSCF0462Mai simplu şi deloc pompos, cum poate părea acest titlu, s-a exprimat conducătorul patronului adevărat al festivalului – Consiliul Judeţean Gorj, preşedintele Ion Călinoiu. Încă de la deschiderea, prilejuită de o minunată expoziţie de pictură şi sculptură, vineri, la Muzeul Judeţean „Al. Ştefulescu” Târgu Jiu, acesta se exprima, între altele, ca într-o premoniţie printr-un gând curat: „Sunt semne bune de speranţe în viaţa noastră şi în cultura Gorjului.

 

Vin în faţa dumneavoastră cu sufletul plin de bucurie şi împliniri”. Moderatorul tuturor manifestărilor culturale din programul festivalului, scriitorul Ion Cepoi, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, a fost deopotrivă şi regizor discret, dar şi gazdă îndatoritoare: „Pentru toţi participanţii care şi-au rupt o zi, două sau trei din viaţa lor spre a fi alături de gorjeni la omagierea lui Tudor Arghezi”. Cu aceste vorbe alese şi bine măsurate şi simţite a deschis festivalul şi au revenit, ca un leitmotiv, duminică, la Târgu Cărbuneşti, la finalul manifestării.

Strălucită colaborare româno-bulgară şi nu numai

DSCF0645S-a întâmplat ca deschiderea celor trei zile pline de evenimente culturale să fie gândită a se petrece la un vernisaj. La care au participat o mare parte dintre invitaţii de peste hotare, de care-am mai amintit în ediţia de vineri. Expoziţia „Apă şi foc”, inspirat intitulată după lucrările de pictură mare cu tematică marină ori a apei divine, din creaţia bulgarului Yordan Kissiov, din Silistra(Bulgaria) şi focul propriuzis din ceramica plasticianului Cristian Sergiu Ianza, din Deva, vicepreşedinte al UAP. Deopotrivă un sculptor de mare talent şi sacrul din creaţiile sale. Un sacru la scară mică, dar care se poate vedea şi la scară mare. Unele dintre lucrări având focul sacru inclus în cadrul sculpturii ce poate fi construită şi la scară mare, precum proiectele brâncuşiene – unele duse la bun sfârşit de creatorul sculpturii DSCF0662moderne universale, iar altele rămase doar ca proiecte. Dacă, aşa cum afirma pictorul Vasile Fuiorea, preşedintele Filialei Gorj a UAP, colaborarea cu Cristian Ianza nu este nouă şi va continua, ştim bine că situaţia este asemănătoare şi în cazul artistului bulgar. Mai exact, Zordan Kissiov, care este şi directorul unei galerii de Artă Modernă Contemporană din Slistra, a participat şi anul trecut la tabăra GorjFest. Şi tot de anul trecut, între managerul cultural Theodor Dădălău şi şei din Silistra a început o fructuoasă colaborare. Gorjeanul nostru trecând Dunărea în ţara vecină spre a expune acolo – la Silistra şi Ruse – creaţiile GorjFest. Iar la Ruse chiar a creat un pui al festivalului gorjean, creând RuseFest, al cărui director este nimeni altul decât amicul nostru Doru Dădălău. Astăzi, spaţiul nu ne permite, ne oprim aici. Şi promitem o amplă revenire asupra expoziţiei pictorului Yordan Kissiov. Valorosul pictor bulgar este şi ilustratorul Albumului bilingv română şi engleză, lansat cu acest prilej – „Tudor Arghezi – 11 POEZII”, aflat la a treia apariţie. Colorist de excepţie, Yordan Kissiov se dovedeşte şi un poet adevărat în inspiratele titluri ale lucrărilor de mari dimensiuni – plane sau în ciclul coloanelor, ce i-au jucat o mică festă inclusiv experimentatului critic de artă dr. Ion Mocioi, luat cam pe nepregătite când a fost invitat de Ion Cepoi să exprime analitic gândurile domniei sale despre cei doi expozanţi.

Credinţă şi spiritualitate, pe ruta Crasna – Strâmba de Jiu

Un pomelnic al tuturor invitaţilor din cele cinci ţări – scriitori de marcă la ei acasă şi în lume nu vom mai face. Cu toţii, invitaţi din ţară şi din străinătate, au vizitat mănăstirea Crasna, vineri seara, participând la slujba de vecernie. Au aprins lumânări, s-au rugat şi au fost oaspeţii, la cină, ai stareţului care le-a oferit în dar, prin intermediul factotum-ului Theodor Dădălău câte o vedere cu Mănăstirea Crasna. Mai luminaţi şi mai aproape de Dumnezeu, sâmbătă, oaspeţii Gorjului au vizitat la Strâmba de Jiu încă două monumente de cult. Prima a fost biserica din lemn, construită prin anul 2000, de către un fiu al satului om de afaceri în Maramureş, în stil maramureşan. Adică din lemn, în întregime. Aceeaşi iubitori de literatură argheziană, dar şi de Dumnezeu, au mai vizitat Mănăstirea Strâmba.

Cărţi, poezie şi premieri

Sâmbătă, la Sala Maură, au rostit alocuţiuni: Ion Călinoiu, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj; Gabriel Gheorghe Sanda, viceprimarul municipiului Târgu Jiu; Liviu Andrei, prefectul Judeţului Gorj, care a uimit asistenţa prin cuvântul rostit, bine ticluit şi învăţat, ştiind cine i l-a scris, la care ne permitem a face o mică precizare: Tudor Arghezi are originile la Târgu Cărbuneşti, dar nu s-a născut acolo; Mihai Mazilu, primarul oraşului Târgu Cărbuneşti. Amfitrionii Ion Cepoi, Horia Gârbea, preşedinte al Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, director de onoare al Festivalului începând din acest an, din partea Uniunii Scriitorilor, şi dr. Olimpia Bratu, director Biblioteca Judeţeană „Christian Tell” au fost la înălţime. Recitalul de poezie argheziană al actorilor Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu” Târgu Jiu a completat amplul program de la Sala Maură. Domniile lor i-au prezentat asistenţei pe scriitorii români şi străini invitaţi; au urmat mesajele acestora, iar cel al poetului şi editorului turc Metin Cengiz a uimit prin recomandarea de a-i descrie şi omagia mai mult pe ai noştri, cu referire la Tudor Arghezi, despre care domnia sa a scris o carte, după ce-a fost puţin gelos că i-o luase un mai vârstnic scriitor francez inainte, dar şi la scriitorii contemporani, de faţă. Sigur că asupra momentului aniversar Gheorghe Grigurcu ne propunem a reveni, celebrul critic promiţându-ne un interviu, la cei 75 de ani glorioşi ai săi, cerându-ne doar puţintică răbdare. Dintre toate cărţile lansate: Horia Gârbea, Valentin Talpalaru, George Drăghescu, Lazăr Popescu, majoritatea prezentate cititorilor Gorjeanului, ne-au impresionat altele două. În primul rând acela al sensibilei poete Lidia Popiţa Stoicescu, fostă colegă la Şcoala de Literatură a maestrului Grigurcu, care-i semnează şi prefaţa. A mai lansat o fină şi savuroasă poveste a vieţii actriţei Elvira Godeanu, însuşi Ion Cepoi – secretarul literar al teatrului cu acelaşi nume. O carte de citit şi recitit, din care vom realiza o pagină de Remember, dacă autorul ne va permite.

Palamaresul festivalului

În prezenţa distinsei doamne Mitzura Arghezi, la primăria Târgu Cărbuneşti, ieri, s-au decernat premiile ce au încununat opera de o viaţă a unor scriitori români şi străini, dar şi scrierile concurenţilor elevi ori tineri poeţi. Cu promisiunea că asupra unor momente ale ultimei zile vom reveni, fie-ne permis să transcriem, telegrafic, palmaresul. Premiul OPERA OMNIA pentru poezie Ana Blandiana, căreia Gheorghe Grigurcu i-a închinat un Laudatio, iar poetul Ion Popescu Brădiceni un inspirat distih. La ambele texte avem permisiunea de a le publica, în exclusivitate. Premiul OPERA OMNIA pentru critică Dan Cristea, directorul editurii Cartea Românească şi al revistei Luceafărul de dimineaţă. Laudatio i-a aparţinut criticului Gabriel Dimisianu, Şeful Secţiei de critică al USR, iar răspunsul premiatului a fost o caldă prezentare a şcolii româneşti de critică literară din jurul României literare, pe vremea când nu era condusă de Nicolae Manolescu. Premiul OPERA OMNIA pentru scriitori străini de prestigiu i-a revenit lui Cinghiz Abdulayev (Azerbaidjan), în bani, fireşte, fiind înmânat de distinsa Doamnă Mitzura Arghezi. Premiul Opera Prima, pentru debut în volum a fost acordat de Juriul Naţional condus de Gabriel Dimisianu lui Adrian Diniş (Bucureşti), pentru volumul „Poezii odioase de dragoste”, Editura Vinea, 2010. La volum în manuscris a triumfat Albert Cătănuş(Brăila), care n-a izbutit să ajungă al festivitatea de premiere. La grupaj de poezie: Premiul I – Andreea Ilinca Pop(Bucureşti); Premiul al II-lea şi Premiul revistei „Ramuri” Craiova, reprezentată de poetul şi redactorul şef Paul Aretzu – Deniz Otay (Suceava); Premiul al II-lea şi Premiul revistei „Luceafărul de dimineaţă – Alexandra Roxana Lazăr (Braşov); Premiul Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti – Mihai Gheorghe (Motru) – o mai veche cunoştinţă a lui Horia Gârbea; Premiul revistei „Portal Măiastra” – Oana Văsieş(Bistriţa), eu unul fiind surprins că tocmai prolificul scriitor Zenovie Cârlugea, coordonatorul publicaţiei n-a făcut parte din Juriul Local măcar; Premiul revistei „CONTA” Târgu Neamţ – Diana Nicolata Dascălu (Târgu Cărbuneşti). Premiul de arghezologie nu s-a acordat. Pentru promovarea lui Tudor Arghezi în lume au fost premiaţi: Metin Cengiz (Turcia); Yordan Kissiov (Bulgaria); Zdarvko Kissiov (Bulgaria); Ion Dumitru (Germania); Dragoliub Firulovici (Serbia) – un mare prieten al României şi al Gorjului, ca şi poetul, traducătorul şi membrul Academiei Române Adam Puslojici. Dealtfel, sârbul premiat vorbeşte şi cântă în limbile sârbă şi română, atât cântece populare sârbeşti, cât şi în limba română, deci din folclorul românesc, aşa cum se cântă în Timocul românesc din Voivodina. De această dată, scriitorul Ion Cepoi remarca numeroasele plicuri cu poezii trimise din toată România, Bucovina de Nord(Ucraina), Chişinău(Republica Moldova) şi chiar din Germania. Au primit premii, la concursul pentru elevi „Moştenirea Arghezi” următorii: Premiul I – poezie – Maria Redeca, clasa a VIII-a, Colegiul Naţional „Tudor Arghezi” Târgu Cărbuneşti; Premiul I poezie – Marian Cosmin Pencea, clasa a XII-a, Colegiul naţional „Tudor Arghezi” Târgu Cărbuneşti; Premiul I Eseu – Ştefania Cociorvă, clasa a XI-a, Colegiul Naţional „Tudor Arghezi” Târgu Cărbuneşti. În nume personal, la finalul acestor zile de cultură şi literatură argheziană, cu deschideri şi promisiuni de extindere a colaborării internaţionale, cu sprijinul consistent al Uniunii Scriitorilor din România, asupra căruia a dat asigurări scriitorul Horia Gârbea – directorul de onoare al festivalului, care i-a aruncat o provocare Directorului efectiv al festivalului – Ion Cepoi – ca să înceapă să lucreze şi să gândească la viitoare ediţie, a XXXII-a, încă de pe acum. Este extrem de îmbucurător şi dătător de speranţe, cum prevestea preşedintele CJ Gorj, Ion Călinoiu. Şi vorba mai vechiului meu prieten şi imens poet, Geo Dumitrescu, citez din memorie: „Cu cât baza poeziei este mai mare, cu atât vârful piramidei poeţilor este mai sus!”

Ion Predoşanu

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here