Artistul târgujian Florin Hutium a prezentat, săptămâna trecută, o nouă expoziție pe simezele Muzeului Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu”. Intitulată ”Status Quo”, expoziția reunește zeci de lucrări încărcate de simboluri menite, așa cum spune și artistul, ”să declanșeze emoția memoriei personale” a celui ce le privește.
Expoziția ”Status Quo” cuprinde zeci de lucrări, împărțite în cinci săli, fiecare cu o anumită denumire. Prima sală se numește ”Ținte” și a fost gândită ca un memorial al tuturor soldaților necunoscuți care și-au sacrificat viața pentru a-și apăra țara. Cea de-a doua sală, numită ”Concediu la butelii”, conține lucrări ce fac referire la epoca comunistă, lucrări prin care artistul încearcă să tragă un semnal de alarmă pentru tineri care, spune el, ”au fost învățați să nu mai creadă că a fost așa ceva”. Cea de-a treia sală se numește ”Atelier” și conține picturi realizate, în anii 1973 – 1974, un aranjament cu un afiș – ”Instalații” – din 1994, al unei expoziții realizată de Florin Hutium împreună cu Valer Neag la Galeriile de Artă Târgu-Jiu și un comentariu al scriitorului Aurel Antonie despre expoziția respectivă; în aceeași sală mai pot fi admirate lucrări precum ”Să strângem șurubul”, ”Mai punem o haină pe noi”, ”Muza”, ”Cenzura”, toate legate, după cum spune autorul, de viața celui care face și trebuie să tacă. Cea de-a patra sală se numește ”Peștii” și conține sculpturi policrome, dar și picturi conținând semne, 
simboluri legate de arhetipul peștelui, în timp ce ultima sală dedicată Mocăniței, un tren forestier care a circulat până acum 30 de ani și venea de la Tismana încărcat cu lemne. Despre întreaga expoziție, Florin Hutium a spus: ”Căutând printre amintiri, am reușit să găsesc proiectul ascuns într-o scenografie simbolică explicativă, concentrată în jurul mecanismelor de măsurare a timpului. Sisteme create special pentru recompunerea timpului trecut acționează asupra imaginilor, declanșând emoția memoriei personale. Semnificația reprezentărilor despre timp domină compoziția, dezvoltând un raport dimensional cosmic. Prezența figurativului dizolvat în forme ale trecutului analizează dimensiunile abisale ale cosmosului, folosind aluzii formale și elemente simbolice recognoscibile.
Obiectele devin semne ale unor instalații perfect funcționale, forme reale, imaginare și abstracte susțin semantica acestei autonomii estetice. Bogăția detaliilor analitice susține ca o necesitate sistemul abstract de exprimare a stărilor mecanice, revelația devine imagine pictată pe pânză, gândită și elaborată până în cele mai subtile detalii. Dumnezeu este în detalii. Încărcătura simbolurilor și a semnelor dezvoltă interesul pentru lucrarea realizată minuțios. Toată această acumulare de imagini suprapusă peste redarea coerentă a temei propuse fac mult mai ușoară explicarea în cuvinte a imaginilor. Verbelor vor curge simplu, din concertul inițial al compoziției. Mitul lui Cronos, tratat ca un criteriu al revelației, analizează evenimentele miraculoase care formează firescul, fixând termenul simbolic al timpului sub influența puterii cerești și a grației divine. (…) Sper să nu fie ultimul experiment rațional despre infinitul temporal raportat la principiile existenței efemere a peștilor de apă sfințită”. Vernisajul expoziției a avut loc joi, la Muzeul Județean Gorj.
Printre cei prezenți s-a numărat și prof. Ion Popescu Brădiceni, care a spus că ”această amplă expoziție, așezată sub semnul cifrei-simbol 5 este un amplu exercițiu de imagine, dar și de imaginație pe cont propriu. (…) Cele 5 compartimente se numesc ”Ținte”, ”Cei trei F”, ”Atelier”, ”Peștii”, ”Mecanica”. Nota lor comună stă în atitudinea explicită în accesibilizarea de către public a temelor, motivelor, tehnicii compoziționale”. Deși nu a reușit să fie prezent la Târgu-Jiu, și curatorul de artă internațională Pierluigi Luise a ținut să-și exprime opinia, printr-o scrisoare, vizavi de Florin Hutium și opera sa. ”Florin Hutium este un mare artist român, care folosește pictura pentru a exprima evenimentele teribile și inspiratorii ale perioadei în care trăiește în țara sa jefuită, umilită, un om din popor care încă mai crede în posibilitatea unei lumi mai bune, un idealist care urăște injustiția și inegalitatea”, se preciza în mesajul transmis de acesta.
Roxana Lupu
