Situaţie paradoxală la Stăneşti, unde autorităţile locale au reuşit să finalizeze o reţea de canalizare de 5,5 kilometri, pentru patru sate componente, investiţia fiind realizată cu fonduri europene nerambursabile, în valoare de peste două milioane de euro. Deşi reţeaua este funcţională şi îndeplineşte toate normele în domeniu, localnicii încă nu au acces la aceasta din simplul motiv că nu doresc să se branşeze. Dacă în alte localităţi, inclusiv la Târgu-Jiu, în cartierele periferice, autorităţile sunt întrebate zilnic despre astfel de investiţii, la Stăneşti oamenii nici nu vor să audă despre aşa ceva, mai ales când primarul Vasile Pârvulescu le spune că trebuie să achite şi o taxă de cinci lei pe lună.
„Avem pensii mici, am trăit o viaţă cu wc-ul în fundul curţii şi nu ne mai gândim noi la canalizare. Dacă le-o trebui la copii, să-şi facă, noi posibilităţi nu aveam în plus”, spune Ion Tincă, un pensionar al unuia din cele patru sate beneficiare ale proiectului. Satele Obreja, Măzăreşti, Căleşti şi Bălani sunt cele în care autorităţile au făcut eforturi pentru a realiza proiectul respectiv şi a-l duce la bun sfârşit, aici fiind introdusă şi reţea de apă. Apa nu ar fi putut fi băgată fără o reţea de canalizare, Uniunea Europeană alocând doar astfel fondurile. Acum, când face bilanţul, primarul constată că nu prea are multe branşamente realizate. De fapt, le poate număra pe degetele de la o mână. „Doar o şcoală şi o grădiniţă sunt branşate, că avem grupuri sociale moderne la ele, şi domnul viceprimar s-a branşat, deşi dumnealui, e drept, încă nu are baie. Speră să-şi facă anul viitor, dar s-a branşat”, spune edilul. Pârvulescu speră ca până anul viitor, când va fi gata şi baia vicelui, să se branşeze şi localnicii care au deja baie în casă. Oamenii renunţă însă greu la wc-urile din spatele casei şi nu vor să dea privata din bătătură pe un bideu dintr-o baie care le-ar uşura mult viaţa. De altfel, primarul spune că oamenii ies în pierdere pentru că o vidanjă pe care o cheamă, de regulă, o dată pe an ca să le golească wc-urile îi costă şi 200 de lei, cu banii din doi astfel de ani putând să-şi facă o amenajare minimă la o baie în casă. „Oamenii au o situaţie materială grea, nu sunt bani, asta spun cei mai mulţi şi, ca urmare, nu se branşează. Aproape toţi au fost interesaţi de reţeaua de apă, dar nu şi de cea de canalizare”, spune edilul care recunoaşte că a primit chiar reproşuri de la localnici. Sătenii doreau mai degrabă asfalt pe la poartă decât canalizare, negândindu-se însă că asfaltul ar fi fost spart ulterior pentru ca să fie montată reţeaua de apă sau cea de canalizare.
Gelu Ionescu
