În Săptămâna Patimilor, cu trei zile înainte de Învierea Domnului, a plecat în lumea cea fără de întristare şi suspin, în lumea celor drepţi, în Edenul fără de ispite şi de suferinţe lumeşti, doamna Sorana Georgescu-Gorjan, care la vârsta de 85 de ani a lăsat în urma sa reflecţiile asupra creaţiei lui Constantin Brâncuşi, metamorfozate în cartea de referinţă: «Aşa grăit-a Brâncuşi», apărută cu doisprezece ani în urmă la Fundaţia-Editura «Scrisul Românesc» din Craiova, o minunată lucrare ce mi-a fost şi îmi este de un real folos pentru dialogurile imaginare cu Neica Brâncuşi Costache! Doamna Sorana este fiica inginerului Ștefan Georgescu-Gorjan, colaboratorul şi specialistul de marcă în stabilirea detaliilor tehnice de specialitate, atât de necesare în construcția «Coloanei Infinite» din cadrul Ansamblului Monumental de la Târgu-Jiu, iar, viaţa şi cu deosebire scrierile celei considerată «doamna brâncușiologiei» se identifică pe deplin cu personalitatea unei neobosite cercetătoare care s-a definit şi prin modestia împletită cu amintirile despre marele sculptor, această sensibilă doamnă fiind un spirit analitic şi plin de rafinament care şi-a dovedit competenţa în aprofundarea cunoaşterii operei genialului deschizător de drumuri în prefigurarea artei moderne, românul Constantin Brâncuși.
,,El este cel care i-a oferit soluția inginerească pentru construirea ei”!
Am găsit de cuviinţă să evocăm personalitatea doamnei Sorana Georgescu-Gorjan, deoarece «Gorjul istoric şi pitoresc» precum şi cultura română au pierdut în «Săptămâna Patimilor Domnului Iisus Hristos» un spirit deosebit de valoros, care și- a dedicat viața pentru cunoașterea şi mediatizarea operei celei mai de preț al lui Constantin Brâncuși, inegalabila şi inimitabila «Coloană Infinită» din cadrul Ansamblului Monumental de la Târgu-Jiu. Pe linia unor succinte date biografice, Sorana Georgescu-Gorjan a absolvit Facultatea de Litere, a lucrat mai întâi ca traducătoare la Institutul de Oncologie de la Fundeni, apoi la redacția de limbi străine din cadrul Academiei Române, până la ieșirea la pensie. Periplul creaţiei brâncuşiene şi-a pus amprenta şi asupra familiei Ștefan Georgescu-Gorjan, iar, doamna Sorana şi-a asumat responsabilitatea evocării creaţiei marelui sculptor, păstrând cu sfinţenie documentele inginerești rămase de la tatăl său, proiectele de construire a «Coloanei Infinite», bogata corespondență, fotografiile care evocă momentele construirii coloanei, memoriile scrise de tatăl său, în care povestea de colaborarea cu Brâncuși, toate la un loc reprezentând bogata moștenire care au motivat-o îndeaproape şi au detreminat-o pe Sorana Georgescu-Gorjan să le mediatizeze cu pricepere şi cu o incontestabilă capacitate de analiză la obiect! La un moment dat, ea avea să mărturisească deschis: „Bunicul meu, Ion Georgescu-Gorjan a fost prieten bun cu Brâncuși, pe vremea când era băiat la prăvălia la care bunicul lucra. Apoi, tatăl meu, Ștefan Georgescu-Gorjan, a lucrat cu Brâncuși la ridicarea «Coloanei fără sfârşit». El este cel care i-a oferit soluția inginerească pentru construirea ei”, spunea Sorana Georgescu-Gorjan în cadrul unui interviu acordat la Craiova în urmă cu 5 ani. De multe ori şi pe bună dreptate supranumită «doamna brâncușiologiei», Sorana Georgescu-Gorjan a realizat o serie de scrieri având la bază unele documente de corespondență dintre Constantin Brâncuși și Ștefan Georgescu-Gorjan, toate la un loc şi fiecare în parte aducând multe argumente şi chiar clarificări fundamentale asupra detaliilor tehnice folosite în construcția «Coloanei Infinite» din cadrul Ansamblului Monumental de la Târgu-Jiu. Apreciată unanim pentru contribuţia în domeniul cercetării operei brâncuşiene, pentru aportul său la promovarea culturii române, doamna Sorana Georgescu-Gorjan a pledat cu mare încredere pentru promovarea Ansamblului Monumental «Calea Eroilor» în lumea ştiinţifică și mai ales pentru includerea acestuia în Patrimoniul UNESCO, motiv pentru care a fost desemnată membru de onoare în Consiliul Științific al Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare «Constantin Brâncuși», mai ales că în decursul vremii, distinsa doamnă a avut importante contribuţii în multe publicații științifice, susținând la colocvii și conferințe naționale și internaționale de specialitate, mai multe studii și cercetări asupra operei brâncușiene în ansamblu, mai ales asupra monumentelor sculpturale de la Târgu-Jiu.
,,Am alcătuit volumul de faţă din nevoia de a strânge la un loc cugetările brâncuşiene în forma lor autentică”!
Pentru că păstrez ca pe un «tezaur livresc» lucrarea «Aşa grăit-a Brâncuşi / Ainsi parlait Brancusi/ Thus spoke Brancusi», conţinând aforismele lui Brâncuşi în ediţie trilingvă, o carte de mare folos pentru cunoaşterea şi aprofundarea spiritului brâncuşian, care înmănunchează cele 550 de gânduri selectate din textele publicate în decursul anilor, voi face referire în continuare la cuvintele doamnei Sorana Georgescu-Gorjan, care spune: ,,Am alcătuit volumul de faţă din nevoia de a strânge la un loc cugetările brâncuşiene în forma lor autentică…deşi, am socotit necesar să folosesc o formă uşor corectată a ortografiei textelor pentru a fi mai uşor înţelese de cititori. Trimiterea la sursele care consemnează documentul autentic permite cercetătorilor să confrunte soluţia noastră cu originalul”, ceea ce denotă strădaniile «doamnei brâncușiologiei» de a se dovedi un cercetător autentic şi plin de sensibilitate, care nu aşteaptă laude şi cuvinte deşarte, ci, se doreşte a fi cercetătorul unei datorii împlinite! Foarte interesant este şi faptul că ne aminteşte şi despre cel mai vechi aforism consemnat de către Brâncuşi (,,Arta nu este o întâmplare”), care se găseşte pe ultima filă a carnetului de desen folosit de marele sculptor în anii petrecuţi la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti la începutul secolului al XX-lea, deci, aforism aflat pe fila 130 a carnetului aflat în prezent în custodia Muzeului Naţional de Artă al României, nr. de inventor 11231, ceea ce demonstrează fără tăgadă că este vorba despre o muncă plină de dăruire a unui spirit pe care îl vom regreta întotdeauna! Tocmai de aceea, redăm ultimele sale aprecieri despre cartea mai sus amintită: ,,Nădăjduiesc că această carte va fi un instrument de folos pentru mai buna cunoaştere a gândurilor autentice despre artă şi viaţă ale celui ce a fost cu adevărat un sculptor al spiritului”! Dumnezeu să vă odihnească în lumea celor drepţi, doamna Sorana Georgescu-Gorjan, iar, IISUS Cel Înviat din morţi, să învieze şi să lumineze sufletele noastre! AMIN.
HRISTOS A ÎNVIAT! ADEVĂRAT A ÎNVIAT!
Profesor dr. Vasile GOGONEA
