Somonul, o sursă de minerale şi vitamine

Carnea portocalie de somon a devenit una dintre noile vedete în materie de diete şi viaţă sănătoasă în ultimii ani. Acum însă, vă întreb direct: căreia îi acordaţi o mai mare dragoste, celei afumate, sau celei proaspete? Şi nu vă întreb degeaba, fiindcă ştim cu toţii că somonul afumat ambalat a devenit o obişnuinţă în orice supermagazin.

Carnea proaspătă de somon însă, mai puţin. Somonul este relativ sărac în calorii şi scăzut în grăsimi saturate, dar bogat în proteine şi în special în acizii graşi omega 3, foarte utili sănătăţii noastre.

Aş putea începe direct cu concluzia de final: somonul este un aliment al naibii de util în procesul de sănătate al organismului uman.

Majoritatea dintre voi aţi fost bombardaţi cu informaţia potrivit căreia somonul este bogat în omega 3. Însă acum aflaţi un amănunt important: există alte două elemente mai bogate decât omega 3 în 100 de grame de carne pură de somon. Acestea sunt: triptofanul, un aminoacid esenţial care stimulează producţia de serotonină (96% din necesarul zilnic) şi vitamina D, care menţine normal nivelul de calciu şi de fosfor din organism (94% din necesarul zilnic). De-abia după aceste două bogăţii urmează acizii graşi omega 3, care, în 100 de grame de carne de somon, asigură 80% din necesarul zilnic.

După aceste 3 elemente care fac somonul foarte sănătos, mai există o serie de minerale şi de vitamine esenţiale, în ordinea concentraţiei: seleniul, proteinele, vitamina B3 (niacina), vitamina B12 (cobalamina), fosforul, magneziul şi vitamina B6 (piridoxina).

Două porţii pe săptămână de câte 200 de grame cresc nivelul de omega 3 din organism la fel de mult precum ar face-o câte o pastilă/supliment de ulei de peşte/omega 3, timp de o săptămână;

Organismul absoarbe mai rapid şi mai eficient omega 3 din carnea de somon decât din pastilele de ulei de ficat de cod din magazine;

Apar beneficii pentru sistemul cardiovascular, micşorându-se riscurile de boli ale inimii şi tonifiind muşchii inimii;

Protejează împotriva aritmiei, o altă afecţiune periculoasă a inimii, care este fatală în destule cazuri; dacă veţi prepara somonul la cuptor, în detrimentul celui prăjit, beneficiile vor fi şi mai mari;

Nivelul trigliceridelor (grăsimea din sânge) din organism scade după doar două porţii de somon la grătar sau la aburi. Previne şi controlează presiunea şi tensiunea din sânge;

Alături de consumul de fructe şi de legume, şi cel de peşte (deci, implicit de somon) previne apariţia emboliilor pulmonare (obstruarea vaselor pulmonare cu sânge coagulat);

Asigură protecţie cardiovasculară pentru femeile care au diabet şi care se află în perioada postmenopauzei;

Acizii graşi omega 3 previn obezitatea şi îmbunătăţesc răspunsul organismului la insulină;

Aceiaşi acizi omega 3 au rol protectiv împotriva cancerului colorectal, de ficat şi celui de prostată;

Carnea de somon, ca şi cerealele integrale, pot fi de ajutor copiilor care au crize de astm;

În fine, acizii graşi din somon ajută foarte mult pentru o memorie bună şi pentru protejarea celulelor creierului, nu numai la vârsta a treia, dar în orice moment al vieţii.

Atenţionare: somonul de fermă este considerat a avea concentraţii ridicate de dioxină, un carcinogen periculos pentru organism. Cel mai sigur somon este cel sălbatic din Pacific.

Contraindicaţii: Şi somonul conţine purine, substanţe care formează acidul uric, aşadar persoanele care suferă de gută sau de rinichi trebuie să evite consumul constant al acestui peşte.

Somonul este considerat unul dintre cei mai deştepţi peşti, fiind capabil să revină la finalul vieţii în locul în care s-a născut, indiferent de câte mii de kilometri a parcurs în viaţă;

Comercial, există două mari clasificări ale somonului: Atlantic şi Pacific. Din categoria celui Atlantic face parte o singură specie, în timp ce din rândul celui Pacific fac parte cinci specii. Cea mai apreciată specie pe plan mondial în lumea restaurantelor este considerat somonul norvegian, urmat de cel scoţian.

Scoţienii sunt consideraţi experţi mondiali în materie de somon afumat.

CONCLUZIE: Sper că v-am convins de proprietăţile somonului. Nu trebuie să vă speriaţi prea mult legat de conţinutul de dioxină din somonul de crescătorii, totul este să nu depăşiţi limita de patru porţii pe lună, adică una pe săptămână, aproximativ 200 de grame. Şi chiar dacă în cele mai multe cazuri găsim peste tot somon afumat, merită să investim un ban în plus şi să cumpărăm somon proaspăt, mai ales dacă provine din ape sălbatice. Trebuie să vă repet: preparaţi-l cât mai simplu, la aburi sau la grătar, uns cu puţin ulei de măsline, şi cu puţină sare şi 3 fire de piper. Delicios!