Din zona Arcani-Câmpofeni, a mai sosit o carte pe masa mea de lucru. Sunt în toiul unui proiect editorial complex şi vast „Reinventarea capodoperei” din care au apărut două tomuri a câte peste 550 de pagini fiecare. Cel de-al doilea volum l-am dedicat localismului creator: un concept care mă reprezintă şi pe care îl promovez, uneori cu un stil critic mai blând, mai iertător.
Virgil (Bebe) Maftei debutează ex abrupto, ieşit ca din neant, cu un roman de aventură: „Cobra nu ucide” (editura Măiastra, Târgu Jiu, 2013, 179 pagini).
Cartea e scrisă de-o manieră tradiţională, nefiind totuşi lipsită de temerare ruperi de ritm. Presărat cu personaje-simptom ale epocii de tranziţie, angrenate în fel de fel de combinaţii care-de-care mai imorale şi mafiote, proza lui Bebe Maftei se adresează publicului mediu, consumator de atmosferă senzaţională.
La tot pasul te întâmpină evenimente şocante destabilizatoare ale socialului. De regulă, verbul redă coerent temporalitatea, iar substantivul decupează spaţii percepute în relieful lor „accidentat”.
Dialogul – folosit cu succes de autor – este o cale generatoare de autentism şi de ritualitate a unei dinamici exacerbate de amestecul politicului corupt, a guvernării riscante, degradante, a ideii de interes public general.
Arabi, anchete, poliţişti, senatori, danseuze, ofiţeri, spioni, o faună întreagă mişună în jurul „cobrei” care încearcă a nu-şi pierde uzul raţiunii.
Într-o seară liniştită, la Brădiceni, aş reciti romanul lui Bebe Maftei, în căutarea unei lecturi de plăcere pură-şi-simplă. Din ce motive?
Pentru că mizează pe discursivitate, pe coerenţa intrigii, pe tematica de strictă actualitate, pe semnificaţii deloc redundante, pe reuşita centripetizării detaliilor epice înspre nucleul dur: arestarea unor jigodii patentate „indiferent de domeniu de activitate, aplicându-li-se pedepse exemplare” care „au zguduit întregul sistem de conducere al României”.
Ficţiunea bate realitatea, deşi nici aceasta pare să nu mai aibă răbdare cu „patrihoţii”, cu parveniţii fără scrupule, cu „învârtiţii” parlamentari de joasă speţă etică ş.a.m.d.
Ion Popescu-Brădiceni
