Sărbătoare literară la MansArta Bibliotecii Județene „Christian Tell” din Târgu-Jiu

1874

Ca o continuare a unei sărbători de prim rang pentru cultura națională – Ziua Internațională a Poeziei – în data de 23 martie 2023, la „MansArta” Bibliotecii Județene „Christian Tell” din Târgu-Jiu au poposit trei autori relevanți ai literaturii române actuale cu trei creații care incită la o atenție deosebită: Bogdan Boeru (roman), Mihaela Albu (interviuri) și Dan Anghelescu (poezie).

Joi, 23 martie 2023, începând cu oara 15:00, la „MansArta” Bibliotecii Județene „Christian Tell” din Târgu-Jiu în prezența unui numeros public format din personalități ale culturii gorjene, cărora li s-au alăturat un grup numeros de liceeni împreună cu profesorii lor, iubitori de literatură, a avut loc un eveniment cultural foarte frumos prin lansarea a trei cărți, diferite ca genuri de abordare. Este vorba de romanul „Benedictiana” al scriitorului dobrogean Bogdan BOERU, volumul de interviuri „O viață în labirintul cărților, 12 dialoguri cu Mihaela Albu”, scris de profesorul universitar dr. Mihaela Albu, și volumul de versuri „Cămașa de forță a clipei” al poetului Dan ANGHELESCU.

Bogdan BOERU, romanul „Benedictiana”
Bogdan Boeru, născut la Constanța în anul 1975, este poet, eseist și prozator, membru al Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România. În perioada 1993 – 2018 a fost solist vocal și instrumentist al formației „Interitus Dei” și al formației de muzică ambientală „Mysteria”, precum și un foarte bun organizator de evenimente culturale, expoziții de sculptură și fotografie, realizator de filme documentare.
Bogdan BOERU aduce de această dată în fața publicului gorjean, romanul „Benedictiana”, o carte în care știe să armonizeze registrele, cel al romanului istoric bine documentat cu cel al romanului de aventuri, exotismul cu localul, dialogul ironic cu suspansul, pana cu sabia. „Benedictiana este o cetate imaginară, așezată pe actualul teritoriu al Siriei, la sfârșitul sec. XII, cu personaje puternice și emblematice, care trăiesc aventuri spectaculoase, fantastice, dar și drame ale propriilor măriri și prăbușiri. Scriitura lui Bogdan Boeru este una cinematică, cu cadre ample, dinamice și detalii revelatoare de taine ascunse, pe un ritm care te ține prins până la finalul dramatic. Acțiunea din „Benedictiana” își dorește a fi o lecție despre cum ar putea fi abordate frământările contemporaneității, plecându-se de la constatarea simplă că, înainte de a ne construi identitatea pe fundamente religioase, politice, etnice etc, suntem oameni. Prezentarea romanului a fost făcută de către domnul Viorel Surdoiu de la Biblioteca Județeană „Christian Tell”.

Mihaela ALBU, volumul de interviuri „O viață în labirintul cărților, 12 dialoguri cu Mihaela Albu”
Mihaela ALBU, născută în Craiova la 10 iunie 1947, poetă, prozatoare, jurnalistă, critic și istoric literar, profesor universitar dr. la Universitatea din Craiova (1975 – 2010) și la Universitatea „Spiru Haret” din București, Facultatea de Jurnalism, iar între anii 1999 – 2004 a fost visiting professor la Universitatea Columbia din New York. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariștilor Profesioniști, a unor societăți româno-americane și membru corespondent al Academiei Româno-Americane de Științe și Arte. Este redactor-șef la revista „Lumină lină” din New York și de asemenea redactor șef la revista internațională „Carmina Balcanica”, precum și membră în colectivul de redacție al revistelor „Oglinda literară” și „Noul literator”. A publicat studii, eseuri, critică literară, poezie și proză în România, în Statele Unite, Canada, Israel, Rep. Moldova, Germania, Italia.
Acest volum, publicat de Editura Aius din Craiova în acest an, 2023, cuprinde 12 interviuri cu intelectualul rasat care este Mihaela Albu, în care este prezentată viața și activitatea domniei sale, de la anii de liceu și până în prezent. „Din cele 12 interviuri se desprinde imaginea intelectualului preocupat să dea strălucire atât propriei creații, cât și celor care nu o mai pot face, de a readuce în prim-planul editorial de astăzi ceea ce ieri, în exil, au creat cei despre care multe generații au fost forțate să nu afle nimic”, a scris poetul eseistul și jurnalistul craiovean Mihai Firică, în prefața acestui volum. În „argumentul” de la începutul interviurilor, autoarea motivează hotărârea dumneaei de a da publicității cele 12 dialoguri, majoritatea apărute în diferite reviste, grupate într-o singură lucrare. „Nu am introdus date strict personale, nu am avut intenția în răspunsurile mele să îmi conturez un destin aparte sau o existență de excepție. N-am trecut însă cu vederea ceea ce am reușit să realizez – cu multă dăruire și nu fără efort, de cele mai multe ori – de-a lungul vieții și mai ales, al carierei didactice ori scriitoricești”, a spus profesorul universitar dr. Mihaela Albu.
„Cartea este o imagine clară a Mihaelei Albu, pe care o vedem ca într-o oglindă culturală”, a concluzionat doamna prof. dr. Marinela Pîrvulescu de la Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu” Târgu Jiu și la UCB. La rândul său, prof. dr. Maria-Rocselana Verdeș la Colegiului Tehnic „Gheorghe Magheru” din Târgu-Jiu și lector univ. dr. la UCB a întărit cele spuse de doamna Pîrvulescu argumentând „Din ansamblul volumului se conturează o concepție asupra vieții, asupra timpului trăit, dar și o imagine a celor care au trăit alături de domnia sa. Cartea este ca o spovedanie. O destăinuire care nu putea reda mai bine personalitatea unui om decât dialogul.”

Dan ANGHELESCU, volumul de poezii „Cămașa de forță a clipei”
Prof. Dr. Dan ANGHELESCU, poet, eseist și critic literar, s-a născut la 2 mai 1945 în Brăila. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, din anul 1990 și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, din anul 2014, director fondator al revistei internaționale „Carmina Balcanica” și editor al revistei „Lumină lină” („Gracious Light”) din New York și al revistei „Bucureştiul literar și artistic”. Din anul 2017 este Redactor-șef al revistei „Antilethe”. A debutat publicistic în anul 1967 la revista „Cronica” din Iași, la rubrica de cronică muzicală „Podium”, cu eseuri privind estetica fenomenului muzical, iar debutul literar, cu poezie, a avut loc în anul 1969 în revista „Iașul literar”. După absolvirea Conservatorului de muzică „George Enescu” din Iași, licențiat în 1970, a lucrat ca muzicolog la Centrul de valorificare a creației populare din județul Vaslui și din 1975 în Bucureşti. În anul 2015 a luat Doctoratul în filologie cu o teză privind „Literatura exilului românesc”, la Școala Doctorală „Al. Piru” a Universității din Craiova. A efectuat numeroase stagii de specializare și perfecționare în Germania, Franța, Anglia și este expert (formator) în domeniul dialogului social. Marea sa pasiune a fost și a rămas scrisul.
„Poezia lui Dan Anghelescu, urmând mai ales pe Constant Tenegaru, anticipează, prin subtila persiflare a măruntelor preocupări și conglomerarea de obiecte și senzații, umorul parodic postmodernist de tip Mircea Cărtărescu”, scria Alexandru Piru, critic și istoric literar român, în numărul 4 al Suplimentului literar-artistic al ziarului Scânteia Tineretului din anul 1989.
Iată, ce a scris acum, după 34 de ani, Oana Chihaia, o elevă din clasa a IX-a, de numai 15 ani, de la Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu Jiu despre poezia domnului Dan Anghelescu: „În volumul de poezii Cămașa de forță a clipei, Dan Anghelescu impresionează prin măiestria îmbinării cuvintelor în poeme cu mare însemnătate pentru fiecare dintre lectorii săi. Toate poeziile sale permit o pluritate de lecturi, nouă, cititorilor, fiindu-ne permisă regăsirea și identificarea trăirilor și experiențelor de viață personale în textele prezentate. Am rămas profund impresionată de emoția puternică și sentimentele de singurătate, neputință și durere transmise prin intermediul simplelor cuvinte, care se îmbină armonios, oferindu-i cititorului ocazia de a se transpune în pielea eului liric. Dan Anghelescu devine astfel creatorul unor lumi posibile doar prin puterea lecturii. Abordează în poemele sale teme comune, întâlnite în viața cotidiană, precum sufletul pustiit de singurătate «și astfel se inventează/în somn câte un înger/ … cum în aproape savantele/ misterii … cineva/ de peste lume/ are nevoie de singurătățile mele … » sau «singurătatea aruncă/ poduri și târguri/ pe depărtările noastre», lipsa și distanțarea de cei dragi «liniști prelungi în coroană/ căzuseră/grele/ în mine de parcă/m-ai fi iubit din/ mereul departe/ al tău și lumile noastre», dar totodată și magia visului, care rămâne într-un final, doar o punte fragilă de legătură între lumea creației și cea a receptorului. Recunoaștem, la acest nivel, importanța și marea însemnătate deținută de opera lirică prezentată de autor, în raportare cu angoasele vieții. Prin creația sa, poetul reușește să ofere răspunsuri și alinare cititorului, prin conștientizarea firescului și, totodată, puterea de a depăși momentele dificile, prin înțelegerea semnificațiilor ascunse în spatele oricărei greutăți”.
Oare va fi acest comentariu începuturile unui viitor critic literar? Eu o felicit pentru curajul de a prezenta în fața unor profesori cu doctorate un asemenea comentariu, la doar 15 ani! Succes la școală și în viață, Oana Chihaia, și îndrăznește să scrii și chiar să publici ceea ce scrii!
Gigi Bușe

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here