Salonul Naţional de Pictură „ARTE MICI” – ediţia a 2-a

482

concurs pictura, MotruSalonul Naţional de Pictură „ARTE MICI” se vrea un elogiu spiritual dedicat copilăriei. Se vrea nu numai un descoperitor de imagini, dar și un interpret corect al acestora, capabil să pună în valoare, fără a distruge, construcția simbolurilor pure.

Acum un an, la 25 martie, lua ființă Salonul de Pictură „ARTE MICI” cu un format neobișnuit al geografiei de organizare și expunere: sediul Poliției municipiului Motru (spațiul nefiind ales întâmplător ci datorită aniversării a 188 de ani de la înfiinţarea Poliției Române și ca un semnal față de atitudinea neobișnuit de refractară a unor reprezentanți ai culturii gorjene care tratează arta universală ca un pamflet cotidian, punând în spațiul artistic evenimentele din lumea politică).

Prima ediție a fost un succes, vreme de zece zile s-au înscris 125 de concurenți, cu 200 de lucrări de pictură. Au fost acordate 21 de premii, 104 diplome de onoare și 15 „titluri de noblețe”.

Ediția din 2011 este ediția în care a existat ceva, ceva care a separat copiii de cei care nu mai sunt, punând povara pe jocul acestora, apreciindu-i pentru ceea ce merită și mai ales pentru curajul de a ilustra ideea formării unei culturi fără granițe

Anul acesta au fost înscriși 157 de artiști cu peste 400 de lucrări de pictură. Artiștii înscriși și-au pus pe hârtie, pânză sau carton propria personalitate, care exprimă perspectiva spațiului unde trăiesc. Ei au inventat o lume unică, cu întâmplări banale ridicate la nivel de simbol, cu personaje care fac incursiuni în fantasticul ironiei și umorului …

Nicole Alexandra Măgală din Slatina tratează, la vârsta de 4 ani, soarele ca pe-un personaj figural într-un joc dublu definitoriu și încântător

Tonul cromatic deschis combinat cu desenul schițat al subiectului ne oferă imaginea „minţită” a pegasului căruia Nicole Maria Tutunaru a „uitat”să-i picteze aripi. Are un desen sigur care-i reflectă, probabil, personalitatea, ceea ce o face să găsească mereu rezolvarea unor probleme plastice cu mijloace de expresie simple.

La Vasile-Alexandru Voicu se observă modestia prin care tratează suprafaţa într-o compoziţie care nu putea fi născută decât în lumea satului și copilăriei.

Cu mesteșug, Andeea Mihaela Burtea și Andreea-Valentina Goncea mânuiesc cărbunele și creionul, dar din păcate competiţia nu este una de grafică ci doar de pictură.

Ionela Diana Apetrei încearcă să scape de influenţa tatălui – profesorului, de împătimirea peisagistică (a se vedea peisajul) şi cercetează organizarea unor suprafeţe picturale subordonând structuri figurative în stilizări decorative (Vază cu flori) trimiţând la modelul vitraliilor, precum şi la clişeele religioase.

Eduard Andrei Chițulescu prezintă trei lucrări de pictură, una în tehnica acrilic pe pânză (unde grupul de forme volumetrice scoate în evidenţă dominanta cromatică: albastru) şi două în aceeaşi tehnică dar pe hârtie, unde predomină pata dirijată. Ceea ce surprinde este felul în care, la cei 8 ani ai săi, atribuie elementelor care compun spaţiul plastic culori sau însuşiri ireale (măr alb, frunze albastre etc.)

Horia Florin Drăgoescu foloseşte cu nonşalanţă uleiul pe pânză lăsând impresia că este un cunoscător al tehnicilor picturale, experimentând semne şi mesaje de factură modernă care dovedesc încercarea artistului de a ieşi din limitele unei viziuni copilăreşti.

Surprinzător este tânărul artist Ștefan Burghel, care încearcă teme destul de îndrăzneţe, cu elemente extrase din recuzita deja consacrată (Maica Domnului cu Pruncul, Natură statică, etc.) pe care le pune într-o armonie cromatică experimentală.

Eva-Alexandra Munteanu atrage atenţia, de la început, cu forma de prezentare a lucrărilor, care dau o notă maximă în procesul de evaluare exterioară. Dialogul interior este dat de sensibilitatea și spontaneitatea elementelor cu care populează spațiul artistic, specific vârstei, și de modul cum jonglează elemenele cromatice (curcubeu negru, soare cu fluturi, etc.)

Încercând originalitatea, Ana-Maria Modan prezintă maniera în care aplică culoarea pe alb ca într-un joc spontan de fuziune. Debordant de interesantă este puterea de lucru a artistei, care a prezentat un portofoliu cu circa 20 de lucrări.

Mehedințeanca Lidia Andrei aduce, prin temele lucrărilor prezentate, aerul retoric de munte cu un suflu suav de primăvară, ca o confesiune necesară întregirii personalității sale artistice.

Flavius Manolescu tratează pictura ca o investigare a propriei copilării, fără un alfabet personal și fără radiografii halucinante. Ne arată limpede că vioara, pensula și draperia trec prin aceeași metamorfoză de scoatere în evidență a formei (a se vedea „Natură Statică”) iar portretul de factură religioasă ne duce cu gândul la fresca răstignită în firida bisericilor de pe Valea Motrului. Flavius Manolescu este pictor. Are de partea sa lumea rurală plină de simboluri vizuale, ceea ce constituie un avantaj pentru adoptarea unui stil care să-l definească și să-l reprezinte.Lucrări interesante din punct de vedere cromatic au trimis și Daria Mînea, Andrada Almariei, Andrei Răzvan Aldulescu, Roxana Madălina Bimbai, Cristian Berescu, Gabriela Petcu, Denisa Adelina Videscu, Oana Bianca Umbreș, Diana Giorgiana Paloș, Mădălina Godescu, Bianca-Ștefania Boboescu Pațica, Iulia Enescu, Clara-Andreea Dincă și Gabriel Răzvan Pantelie, lucrări care nu sunt altceva decât compuneri, ipostaze ale unei lumi imaginare integrată în realitatea juvenilă.

Pictura prin excelenţă transmite sensibilitate fiindcă se realizează prin mângâiere. Mângâierea copilăriei şi copilăriile artistice sunt necunoscute celor neiniţiaţi în paralelisme sufleteşti şi celor care emit teorii de comparare despre ce au vrut să spună sau ce au făcut artiştii prezenţi la acest salon.

Spre deosebire de alte manifestări de artă, Salonul Naţional de Pictură „ARTE MICI” este un eveniment important, nemenţionat în agenda culturală naţională (eveniment clandestin de pată, formă şi culoare), dedicat pictorilor cu vârste cuprinse între 3 şi 15 ani şi nu un campionat al artiştilor plastici. Este o mişcare artistică ce va lua o şi mai mare amploare în ediţiile viitoare, pe fiecare an, de Buna-Vestire a Poliţiei Române.

Florin Preda Dochinoiu

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here