Peste 130 de persoane au fost salvate, în acest an, de către salvamontiştii gorjeni, care au participat la nu mai puţin de 124 de intervenţii, de la începutul anului, până în prezent. Sabin Cornoiu, directorul Serviciului Public Judeţean Salvamont Gorj spune că rata de răspuns la evenimentele montane a fost de 100%, nefiind înregistrat niciun deces în rândul accidentaţilor, după preluarea de către echipele Salvamont. Despre intervenţii, dotări, echipă şi proiecte ne-a vorbit chiar Sabin Cornoiu, care a avut amabilitatea de a ne acorda un interviu.
Reporter: La câte intervenţii au participat salvamontiştii gorjeni, de la începutul anului până în prezent?
Sabin Cornoiu: De la începutul anului am fost solicitaţi să intervenim la 124 de evenimente montane, persoane accidentate, rătăcite sau dispărute, evenimente în care au fost salvate 131 de persoane. La aceste evenimente putem adăuga şi peste 60 de mici intervenţii medicale, la cabinetele medicale din bazele şi posturile salvamont, sau pe perioada derulării unor competiţii în zonă montană, dar care nu întrunesc toate condiţiile pentru a fi încadrate ca accident montan. După un sezon de iarnă şi aproape la final de sezon de vară, avem satisfacţia profesională că am avut o rată de răspuns de 100% la tot ce a însemnat eveniment montan şi nici un deces al accidentaţilor după preluarea acestora de către echipele noastre de intervenţie. Este un număr de evenimente destul de mare, statistica este permanent crescătoare de la an la an, dar acest lucru este influenţat direct de numărul din ce în ce mai mare de persoane aflate în zona montană, fie că sunt turişti, fie că desfăşoară diverse activităţi economice .
Rep.: Care au fost cele mai dificile cazuri?
S.C.: Fiecare caz pe care îl avem are unul sau mai multe elemente care îl pot caracteriza ca dificil, dar în primul rând trebuie pus faptul că lucrăm cu oameni, oameni aflaţi într-o situaţie delicată, fie că sunt victime sau aparţinători ai acestora, apoi condiţiile de lucru în munte, locul accidentului, tehnicile de salvare necesare, condiţiile meteo, încărcarea psihologică asupra salvatorilor şi multe altele, dar experienţa, dotarea, pregătirea corespunzătoare pot asigura şansele de reuşită în cele mai dificile cazuri. Au fost mai multe situaţii dificile în evenimentele din ultima perioadă, este şi normal la un aşa număr mare de cazuri, şi primele care îmi vin în minte sunt cele două situaţii în care salvamontiştii din echipele mele au intervenit în regim de maximă urgenţă şi au făcut resuscitare cardio-respiratorie victimelor, reuşind să le refacă şi să le menţină funcţiile vitale, să le predea în stare corespunzătoare echipajelor medicale de specialitate şi acestea să scape cu viaţă. De asemenea, cu un grad mare de dificultate, putem menţiona şi cazul de acum circa două săptămâni în care a trebuit să salvăm cinci adolescenţi rătăciţi în masivul Parâng, dintr-o zonă foarte întinsă de căutare, acţiune desfăşurată timp de aproape şase ore, în noapte, sub presiunea timpului, în condiţii periculoase pentru rătăciţi şi salvatori, cu teren accidentat, locuri izolate circulate de animale sălbatice, sub presiunea părinţilor şi cu efective de salvamontişti reduse, aceştia, în momentul respectiv, fiind angrenaţi în nu mai puţin de trei activităţi în locaţii diferite. Dar, cu o mobilizare foarte bună, o gestionare optimă a resurselor umane şi materiale disponibile şi mai ales, fără a ceda presiunilor psihologice care caracterizau situaţia, am reuşit să rezolvăm cu bine şi acest caz, tinerii fiind găsiţi fără afecţiuni medicale.
Rep.: În ce zone din judeţ aţi avut cele mai multe intervenţii?
S.C.: Zona de activitate a Serviciului Public Judeţean Salvamont Gorj poate fi delimitată în trei mari grupe de masive montane: grupa munţilor Godeanu şi Mehedinţi, grupa masivului Vâlcan şi grupa Parâng-Căpăţânei, în toate ne confruntăm cu o multitudine de evenimente, dar, numeric, cele mai multe cazuri le avem în grupa munţilor Parâng-Căpâţănei, acestea fiind influenţate direct de cazurile înregistrate pe domeniul schiabil din Rânca.
Logistica salvatorilor montani gorjeni
Rep.: Descrieţi-ne puţin logistica de care dispune Salvamont Gorj. De ce dotări aţi mai avea nevoie?
S.C.: Cu mare mândrie putem spune că, în acest moment, avem toată dotarea necesară să intervenim în toate situaţiile în care suntem nevoiţi să acţionăm în zona montană, atât ca dotare individuală şi colectivă de protecţie, sau echipamente performante de intervenţie, salvare sau deplasare în teren accidentat. Toate acestea au fost asigurate prin sprijinul deosebit şi constant acordat activităţii noastre de către Consiliul Judeţean Gorj de-a lungul timpului, precum şi prin programe de finanţare externă sau asigurate din sponsorizări. Aici aş vrea să menţionez sponsorizarea care ne-a fost acordată de către ROMATSA, în urma intervenţiilor deosebit de dificile pe care le-am efectuat la inundaţiile din iulie anul trecut, sponsorizare cu care ne-a achiziţionat două echipamente unice şi la această dată în România, o placă de intervenţie de salvare din torente şi un aruncător de coardă, echipamente cu care am fi putut reduce timpul de intervenţie în situaţiile limită de la Novaci de la peste trei ore la circa 20 de minute.
Pentru perioada următoare avem asigurat necesarul de echipament de protecţie şi intervenţie, resursele financiare le folosim doar pentru înlocuirea echipamentelor care se distrug sau care depăşesc termenele de utilizare, iar ca prioritate stabilită cu conducerea Consiliului Judeţean Gorj este de a asigura posturilor din partea de Vest a judeţului, Padeş şi Tismana, un mijloc de transport şi intervenţie pentru salvatori, ATV sau maşină de teren, astfel încât aceştia să poată acţiona la evenimente ca echipă de prim răspuns până la sosirea echipelor din baza centrală din Târgu-Jiu. Am reuşit să realizăm acest tip de dotare, în anii trecuţi pentru zona Rânca şi în acest an pentru zona Polovragi-Baia de Fier şi sperăm să încheiem anul viitor această nouă concepţie a reorganizării teritoriale a echipelor de intervenţie ale salvamontului gorjean.
Rep.: Câţi salvatori montani aveţi la ora actuală?
S.C.: Avem o structură de 28 de salvatori montani, repartizați în patru echipe de salvare montană și una de salvare speologică, dintre aceștia 16 salvatori sunt atestați, patru salvatori în etapele finale de absolvire a școlilor naționale salvamont și susținerea examenului de atestare, restul fiind în etapele de pregătire inițială pentru accederea în școlile naționale de salvamont. Dintre aceștia, doar unsprezece salvatori sunt angajați, iar restul sunt voluntari în cadrul serviciului, putând spune că avem structură organizatorică în care toate resursele umane sunt folosite optim, inclusiv eu, ca director al instituției și șeful serviciului economic fiind atestați salvatori și membri activi în cadrul echipelor de salvatori.
Rep.: Voluntariatul este important pentru Salvamont. Ce calităţi trebuie să aibă un voluntar pentru a se putea alătura salvamontiştilor?
S.C.: Pentru cei care doresc să practice această activitate, fie că ajung salvatori montani profesioniști sau doar voluntari, calitățile trebuie să fie aceleași. În primul rând, trebuie să iubească muntele, să practice cât mai bine sporturile montane, alpinism, schi, drumeție, iar odată ajunși la acest nivel este o hotărâre personală a fiecăruia dacă simte că poate să își pună la dispoziția celor aflați în dificultate cunoștințele și experiența acumulate, să își sacrifice timpul, chiar resursele materiale sau financiare pentru a salva pe munte. Experiența ne-a confirmat că doar cei dedicați pot rezista într-o astfel de activitate, și pe această cale, doresc să le mulțumesc celor aproape 100 de salvatori, voluntari sau angajați, pe care i-am avut alături în cei treizeci de ani de activitate și de când a fost înființată echipa Salvamont Gorj.
Fondurile europene, o oportunitate
Rep.: Anul trecut s-au dat în folosinţă cele 9 baze Salvamont realizate pe fonduri europene. Şi-au dovedit utilitatea, până în prezent?
S.C.: Da, implementarea împreună cu Consiliul Județean Gorj și o parte dintre administrațiile locale din zona montană a Gorjului a acestui proiect, este un mare motiv de mândrie pentru noi, rezultatul proiectului depășind orice așteptare și previziune a noastră privind dezvoltarea structurii de salvare montană din județul nostru. Avem acum o structură de baze și posturi salvamont judicios repartizate în întreaga zonă montană și submontană a județului, dotare corespunzător cu echipamente de ultimă generație și de maximă utilitate și care, după multitudinea de acțiuni de salvare realizate în perioada scursă de la darea lor în folosință putem afirma că și-au dovedit pe deplin utilitatea.
Rep.: Vă gândiţi să mai accesaţi fonduri externe? Pentru ce anume?
S.C.: Fondurile externe reprezintă o resursă importantă de finanțare a unor multitudini de activități sau investiții și, împreună cu colectivul specializat din cadrul Consiliului Județean Gorj, urmărim în permanență toate oportunitățile pe care aceste fonduri externe le pot asigura activității noastre. Și acest capitol este un motiv de mândrie pentru noi, județul nostru și județul Harghita fiind singurele din țară care au reușit sa acceseze fonduri externe pentru construcția de baze de salvare pe ciclul de finanțare europeană care se va încheia în acest an.
Colaborare inter-instituţională
Rep.: Cum colaboraţi cu alte instituţii, cu care interacţionaţi ca urmare a intervenţiilor la care participaţi?
S.C.: Complexitatea evenimentului montan impune, inevitabil, colaborarea și cu alte instituții și, într-o ordine aproape firească a derulării evenimentului montan le pot enumera astfel: Serviciul de Telecomunicații speciale – serviciul 112, Dispeceratul Național Salvamont, cele două asigurând preluarea apelurilor de urgență și direcționarea către echipele de salvamont, apoi Inspectoratul pentru Situații de Urgență, care prin preluarea datelor transmise de noi asigură fluxul informațional al acțiunii de salvare. Urmează apoi partea medicală, SMURD, Ambulanța, Unitățile de primire urgențe, elicopterele de salvare ale SMURD si IGAV, poliția, procuratura, direcțiile silvice, administrațiile publice, obștile, operatorii economici din zona montană și multe altele, toate la fel de importante pentru noi și cărora le mulțumim și pe această cale.
Sfaturile salvamontiştilor
Rep.: Ce sfaturi aveţi pentru turişti şi numai, dat fiind faptul că, se apropie şi sezonul rece?
S.C.: Sfaturile care pot fi acordate celor care merg pe munte, turiști sau pentru alte activități sunt multiple și diferă de la situație la situație, multe sfaturi fiind accesibile în mijloacele de informare, tipărite sau pe internet și ne-ar fi greu să facem un rezumat al acestora astfel încât să acoperim întregul spectru informațional necesar, fapt pentru care dorim doar să ne reafirmăm disponibilitatea, acum și prin intermediul publicației dumneavoastră, că noi, salvamontiștii din Gorj și la fel colegii noștri, cei aproape 1000 de salvamontiști din întreaga țară, să fim alături cu cele mai competente sfaturi și informații de toți care ne vor solicita sprijinul și îi invită să considere salvamontiștii ca pe niște prieteni adevărați pe care îi vor simți întotdeauna, aproape, atunci când vor avea cea mai mare nevoie.
A consemnat Minodora Sucea
