Preluarea SC UATAA SA de către Consiliul Municipal Motru, s-a petrecut în octombrie 2007, un rol important asumându-şi fostul senator Ilie Petrescu, bun prieten cu Teodor Atanasiu, pe atunci preşedintele AVAS.
Preluarea SC UATAA SA de către Consiliul Municipal Motru, s-a petrecut în octombrie 2007, un rol important asumându-şi fostul senator Ilie Petrescu, bun prieten cu Teodor Atanasiu, pe atunci preşedintele AVAS.
UATAA era o unitate plină de datorii, de multe ori fiind în situaţia de a fi executată silit pentru că este ultima din cele trei termocentrale de acelaşi tip construite în ţară în anii 1960-1970, primele două fiind desfiinţate deja. Termocentrala din Motru, construită să producă energie electrică, a ajuns acum în aceeaşi situaţie, graţie turbinei de cogenerare, în care primăria Municipiului Motru a investit 10 milioane de lei. Turbina funcţionează doar iarna, atunci când uzina produce agentul de încălzire. Faptul că în vara aceasta nu s-au mai livrat cele 2500 de tone necesare funcţionării CET-ului mic, ne îndeamnă să credem că nimeni nu va mai regla contractul de furnizare cărbune între SNLO şi SC UATAA SA Motru, motrenii riscând să între în iarnă fără încălzire. Bunăvoinţa firmei germane de a livra cărbunele pentru luna iulie a fost determinată de cumpărarea locaţiei microcarierei din Leurda de la un investitor de etnie rromă, care n-a prea făcut mare lucru cu exploatarea cărbunelui. Toate microcarierele private din zona Motrului transportă cărbunele la RAAN Drobeta Turnu-Severin şi ritmul plăţilor este unul elastic, deoarece cărbunele de la microcariere este mai ieftin. Contractul dintre neamţ şi SC UATAA Motru nu are precizare nici pentru calitate, nici pentru cantitate, doar pentru perioadă. Cu toate acestea firma germană a livrat câte trei tiruri de cărbune zilnic. Odată firma a fost atenţionată asupra calităţii cărbunelui, între cele două părţi contractante existând un schimb de replici. Neamţului i s-a promis şi un sprijin în ceea cepriveştepreţul pământului accidentat din fosta zonă minieră Leurda, iar între proprietari se află nume grele ale mineritului motrean, începând cu Mircea Mezinca. Neamţul le-a oferit localnicilor o sută de milioane de lei vechi pentru cumpărarea unui hectar de pământ şi 30 de milioane de lei vechi pentru închirierea lui în vederea exploatării. Omul care s-a opus acestor preţuri destul de bune, oferite cash localnicilor, a fost tot Mircea Mezinca, părtaş al averii mamei sale, care a primit 20 de milioane de lei pentru utilizarea de către proprietarul anterior 22 de ari din teren.
Este clar că, în afara neamţului, care s-a gândit că face o afacere serioasă cu cărbunele motrean, altcineva nu va veni să dea nicio centimă oamenilor bătuţi de soartă din Leurda. Este de neînţeles poziţia unor adevăraţi manipulatori ai lumii satului, care văd în orice investitor doar câte un os de ros.
Cât priveşte presupusele despăgubiri guvernamentale, ele vor veni la sfântul aşteaptă, după alte tăieri sau impozitări de pensii şi salarii. Între timp, deşi a livrat 8 zile în plus, fără contract, cărbune pentru SC UATAA SA Motru, neprimind vreun leu pe contractul executat, neamţul a hotărât sistarea furnizării cărbunelui. Apa caldă menajeră a fost oprită. Primarul spera ca până în toamnă să se realizeze celebra societate SC Electra SA şi să se reglementeze un nou contract cu SNLO. Cel mai probabil va urma liberalizarea accesului populaţiei la încălzirea cu gaze, deoarece reţeaua există în Motru. Dar montarea unei instalaţii de încălzire a fost blocată de opoziţia SC UATAA SA şi a puterii locale la accesul populaţiei către acest sistem concurenţial.
Estimările sunt că cele peste 4000 de apartamente ale familiilor sărace nu-şi vor putea permite montarea unei centrale pe gaz, deoarece preţul este destul de mare, aceasta deocamdată, până când nu va creşte şi preţul gazelor, ca să nu mai poată fi suportată. Cum întreruperea gazelor va fi foarte uşoară, cea mai bună rămâne tot încălzirea centrală şi pe datorie, blocată în aceste momente la datoriile istorice, dar şi formale ale SC UATAA SA Motru, dacă nu cumva o anchetă economică ar putea chema în boxă pe cei care au girat primul furt încrucişat în 1996, chiar dacă atunci erau oameni puternici.
În ceea ce-l priveşte pe neamţ, înclin să cred că va simţi gustul amar al ţepei româneşti, deşi el la origine este tot român şi ar fi trebuit să se aştepte la asemenea abordări din partea unor personaje, unele corecte şi pline de bune intenţii, altele cu interese ascunse, urmărind numai şi numai câştigul. Numele lor nici nu mai interesează, atâta vreme cât sistemul în sine în tot amănuntul politicii tinde să capete un aer de Cosa Nostra sau de Camorra minerească.
Constantin Bunilă
