Cu excepţia serii de joi, cu primirea celor mai mulţi invitaţi şi şedinţa jubiliară a Cenaclului COLUMNA, cel fondat de Titu Rădoi, un fel de Titu Maiorescu gorjean, bineînţeles la scară mai mică, am fost martorul ocular al zilelor eclatante de vineri şi sâmbătă ale Serilor la Brădiceni. Al căror final imprevizibil/nefericit de anul trecut lăsau impresia că se vor muta la… Curtişoara!
Normal, la succesul acestui minunat festival al Atelierului Naţional de Poezie „Serile la Brădiceni”, cum inspirat l-a botezat cu vreo 16 ani în urmă unul dintre marii absenţi – poetul, profesorul şi managerul cultural de excepţie Viorel Gârbaciu, directorul Şcolii Populare de Artă Târgu-Jiu au contribuit, mai ales de astă dată, numeroşi oameni. Cum mi-am propus a reveni pe larg şi la rece, dospindu-mi impresiile, în Gorjeanul de mâine, deocamdată, firave gânduri.
Nici nu-s în situaţia de a vă cere prea multe scuze, informându-vă, stimaţi cititori, asupra întregului program al Serilor la Brădiceni, director al superbei manifestări culturale fiind, cu discreţie, directorul Bibliotecii Judeţene „Christian Tell” Gorj, dr. Olimpia Bratu. Persoană publică specializată în patrimoniu, dacă nu mă-nşel, şi pliată extrem de responsabil pe activitatea de manager al instituţiei pe care-o conduce. Şi care, vorba amicului publicist, poet de mare calibru şi prozator Ion Căpruciu: „Măi Ioane, până la urmă, doamna Bratu ne-a 
priceput şi a făcut parcă toate astea pe sufletul nostru”. Dar marile manifestări literare şi culturale, printre care o includ şi pe aceasta – SERILE LA BRĂDICENI-, sunt suma contribuţiei mai multor suflete pline de spiritualitate. Vineri, în sala „Mihai Eminescu” a Bibliotecii Judeţene „Christian Tell” din Târgu-Jiu, moderatorii manifestării au fost dr. Olimpia Bratu şi Ion Cepoi, membru al Uniunii Scriitorilor din România, secondaţi de fondatorul acestui adevărat fenomen literar – poetul, prozatorul, criticul de artă şi universitarul dr. Ion Popescu Brădiceni.
Toate câte au fost necesare s-au rezolvat cu bani puţini şi cu mult suflet, cum spuneam. Atât la Târgu-Jiu, dar mai ales la Brădiceni. Cu toată obtuzitatea Primăriei Peştişani şi a Consiliului local. Cu ani în urmă, Primăria acorda un 
Premiu. De astă dată n-au dat nici măcar o sticlă de apă minerală, iar scaunele solicitate pentru a le folosi într-una din sălile de clasă ale şcolii Primare Brădiceni le-au fost refuzate organizatorilor. Ele, „cele 12 scaune”, cum le-ar fi zis scriitorii ruşi(sovietici) Ilf şi Petrov fuseseră arvunite unei reuniuni de taină – bahico-fripturiste desfăşurate în noaptea dinaintea Sfintei Marii Mici, la Fântâna Dai din pădurea Dumbrava. Care pădure începe la Seuca şi continuă prin Peştişani până la Tismana.
Un cuvânt de mulţumire, deşi este prea puţin, merită prof. Ionel Nistorescu, Ion Căpruciu, minunatul Ion Cârdăeţu şi alţi săteni ai Brădiceniului care-au pus mână de la mână şi le-au oferit oaspeţilor o găzduire de o zi. În care n-au 
lipsit decernarea Premiilor în Biserica „Sf. Nicolae” Brădiceni. preot paroh Ion Grindeanu, vizita la Casa Muzeu „C. Brâncuşi” Hobiţa, unde ne-a glăsuit cel mai important brâncuşiolog al României – gorjeanul nostru drag prof.univ.dr. Ion Mocioi, apoi premiile Fundaţiei „Serile la Brădiceni” – preşedinte de Onoare al fundaţiei acad. C. Mircioiu, totodată şi sponsor al mirabilei reviste MIRACOL DE BRĂDICENI, preşedintele Fundaţiei Ion Popescu Brădiceni şi mulţi alţi sufletişti localnici. Spre cinstea lor au onorat cu prezenţa ziua de sâmbătă întreagă consilierii locali: C. Fuiorea(PRM), Gheorghe Ciolofan(PSD) şi prof. Ionel Pavel(PDL), cu toate că era mâhnit de abuziva schimbare a sa din funcţia de director al Grupului Şcolar Industrial „C. Brâncuşi” Peştişani.
Despre absenţi, numai de bine. Să le fie funcţia de viceprimar, consilieri locali, inspectori europeni şi… „ţărâna”(tărtăcuţa) uşoară.
Ion Predoşanu
