Rusia şi UE, cei doi poli între care a oscilat Voronin în timpul mandatului

380
Orientarea diplomatică a Republicii Moldova, unde vor avea loc azi alegeri legislative anticipate, a fost foarte oscilantă în ultimii ani, variind între discursul rusofil şi cel proeuropean, comentează AFP. Preşedintele comunist, Vladimir Voronin, aflat la originea acestor inconsecvenţe în materie de diplomaţie, are şanse să rămână influent cu ocazia scrutinului care va decide de asemenea alegerea succesorului său.

Prorus convins în perioada 2001-2003, fostul ministru de Interne al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti a devenit începând cu 2004 un militant pentru integrarea europeană, înainte de a se apropia din nou de Moscova.

„Schizofrenia este inerentă politicii moldoveneşti”, a declarat directorul Institutului pentru politici publice de la Chişinău, Arcadie Barbăroşie.
Republica Moldova, cu o populaţie majoritar românofonă, dispune de o moştenire comună cu România şi cu Rusia, cele două puteri care au controlat-o în secolul al XX-lea.
După ce au devenit independenţi în 1991, moldovenii revendică o cultură română, în vreme ce ţara se afundă în mizerie, după perioada de relativă prosperitate din epoca sovietică.
În schimb, Moscova sprijină Transnistria, regiunea rusofonă din estul ţării, care şi-a declarat unilateral independenţa, deţinând totodată controlul asupra unei părţi importante din industria moldovenească.
De la preluarea puterii în 2001, comuniştii încearcă să implementeze o politică externă ce le va permite restabilirea integrităţii teritoriale a ţării şi de sprijinire a economiei Republicii Moldova, considerată ca fiind cea mai săracă ţară din Europa.
Voronin a promis mai întâi că se va alătura Uniunii Rusia-Belarus, înainte de a rupe brusc legăturile cu Rusia la sfârşitul lui 2003, refuzând planul acesteia de soluţionare a conflictului transnistrean, foarte favorabil separatiştilor.
„Uniunea Europeană a promis că o va susţine pentru a obţine o rezolvare mai avantajoasă a conflictului şi că îi va acorda ajutoare în cazul în care optează pentru integrarea europeană”, a precizat directorul Asociaţiei pentru democraţia participativă, Igor Boţan.
Comuniştii s-au transformat ulterior în militanţi pentru cauza occidentală şi au câştigat alegerile din 2005. În replică, Moscova, care continuă să considere Republica Moldova în sfera sa de influenţă, a adoptat sancţiuni economice foarte dure, în special un embargo asupra vinurilor moldoveneşti.
„Fără Rusia, nu vor exista soluţii în Transnistria şi Rusia rămâne o mare piaţă pentru producţia noastră agricolă care nu corespunde standardelor europene”, a spus Barbăroşie.
Începând din 2007, Partidul Comuniştilor din R. Moldova joacă din nou, progresiv, cartea rusă.
„La Bruxelles, se vorbea despre susţinerea lui Voronin, că acesta este pe muchie de cuţit între ruşi şi europeni”, explică un diplomat european, dar „în prezent, a căzut cu adevărat de partea rusă (…) a încurat pe toată lumea”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here