Ruşeţ, preocupat de revitalizarea zonelor miniere

205

ruset 2Parlamentarul Ion Ruşeţ a făcut zilele trecute o declaraţie în Senatul României militând pentru revitalizarea economică a zonelor miniere.

Acesta crede că închiderea minelor din Gorj a fost un adevărat ,,genocid” economic.

Ca stat membru al Uniunii Europene, România, trebuie să respecte acquis-ul comunitar, preluând şi aplicând legislaţia comunitară. Negocierile cu UE au început la 15.02.2000 prin deschiderea a 5 capitole din totalul de 31. Capitolul 14- “Energia”, s-a aflat printre primele. Politica Uniunii Europene în domeniul energetic, are în vedere eficientizarea energiei, asigurarea resurselor, flexibilitatea sistemului energetic, precum şi măsuri de evitare a crizelor şi diversificare a formelor de energie. Îndeplinim sarcinile primite, dar cred că ele trebuie să ţină cont şi de repercusiunile asupra celor care reprezintă majoritatea cetăţenilor acestei ţări – muncitorii. Restructurarea energetică cerută de Uniunea Europeană, ajustarea preţului la energia electrică şi gaze cerută de FMI, diminuarea impactului social ar trebui să fie cerută de conştiinţa guvernanţilor noştri. Situaţia înregistrată în sistemul energetic, în ultimii ani, face ca, în ţările Uniunii Europene, să nu se poată renunţa încă la cărbune. La noi, procesul de închidere a minelor, impus de Banca Mondială, început în anul 1999, a creat un adevărat “genocid” economic-social şi moral, în zonele respective. Regiunile miniere depind în proporţie de peste 50% de veniturile asigurate din activitatea minieră desfăşurată în aceste zone. Închiderea minelor afectează direct situaţia socială şi materială a disponibilizaţilor, influenţând negativ şi situaţia tinerilor. Aceştia nu au nicio şansă în ceea ce priveşte opţiunea locului de muncă. Au fost cheltuite fonduri imense pentru închiderea minelor, fără a se veni cu alternative la vidul economic creat în aceste zone.
Există ţări ale Uniunii Europene care continuă să aloce subvenţii mineritului. Este chiar o politică a Uniunii, de a nu se crea o dependenţă totală de importuri, mineritul continuând să primească un anumit nivel de subvenţii. Directivele Uniunii Europene acceptă respectivele subvenţii până în anul 2010, cu flexibilitate şi după acest an.
Impact social
Dacă restructurarea se impune din exterior, măsurile de diminuare a impactului social ar trebui să constituie o prioritate pentru guvernanţi. Guvernul trebuie să intervină prin măsuri de reglementare şi prin alocare de fonduri orientate spre aceste zone ajunse defavorizate.
Elemente cheie, precum: investiţii în zonă, dezvoltarea de alternative economice durabile, alternativă pentru noi locuri de muncă, reconversie profesională şi acordare de credite fără dobândă, necesare iniţierii de afaceri pentru disponibilizaţi, sunt doar câteva puncte care ar trebui prioritar luate în calcul de guvernanţi. Revitalizarea economiei din regiunile miniere afectate, având în vedere lipsa unor sectoare complementare alternative activităţii miniere, necesită aplicarea unui management corespunzător acestor regiuni.
Nu ar trebui să fie desfiinţate locuri de muncă fără a exista posibilitatea înfiinţării altora noi. Este ştiut faptul că o persoană este cel mai bine protejată social atunci când are un loc de muncă sigur. Nu se poate desfiinţa peste noapte un sector al economiei în care este angrenată aproape toată populaţia unei zone, fără a-i oferi protecţie socială sau alternative. Disponibilizările se fac pe bandă rulantă, ignorându-se cu bună ştiinţă faptul că sumele compensatorii primite de aceştia nu ţin o veşnicie.
Măsuri de restructurare
Prin HG nr.103/2004, Guvernul a adoptat unele măsuri pentru restructurarea activităţii de producere a energiei electrice şi termice pe bază de lignit, prin înfiinţarea complexelor energetice Craiova, Turceni, Rovinari, ca societăţi comerciale pe acţiuni de producere a energiei electrice şi termice pe bază de lignit şi de exploatare a minelor şi carierelor de lignit, la care acţionar este statul, prin Ministerul Economiei. Complexele energetice au fost create prin unirea termocentralelor cu minele de cărbune de la care se aprovizionau. Cele trei complexe energetice reprezintă cele mai mari termocentrale pe cărbune ale României, fiind şi cele mai eficiente din punct de vedere al costurilor la care produc energie electrică. Cei mai importanţi agenţi economici din zona minieră a Olteniei, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia şi Complexele Energetice Rovinari şi Turceni, de altfel cele mai mari din ţară, realizează 70% din producţia naţională de lignit energetic şi produc aproximativ 40% din energia electrică.
Întreruperea activităţii capacităţilor de producţie în industria minieră a devenit principalul generator de şomaj, fiind dintre cele mai afectate zone în ceea ce priveşte creşterea ratei şomajului. Pentru diminuarea dezechilibrului creat ar trebui luate măsuri cu efect imediat, de reconversie a forţei de muncă şi revitalizare a acestor zone prin atragere de investiţii. În actualul context economic, zonele miniere sunt regiuni în declin industrial, fapt care ar fi trebui să determine Guvernul să se pregătească pentru plasarea de noi activităţi economice.
Anamaria STOICA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here