Falimentul sau insolvenţa micilor afaceri de familie, dar şi faptul că românii din străinătate au trimis mult mai puţini bani sau chiar deloc rudelor din ţară au contribuit din plin la creşterea numărului de restanţieri la plata facturilor de electricitate.
Criza instalată de mai bine de un an şi problemele din Spania şi Italia au scăzut sau chiar secat câştigurile românilor plecaţi să muncească, iar aceştia nu au mai putut contribui financiar la plata facturilor rudelor rămase în ţară. Datoriile mai vechi de un an au crescut cu peste 200 la sută, iar cea mai mare restanţă a unei persoane fizice a ajuns chiar şi la 13.000 de lei, potrivit datelor transmise de companiile de electricitate.
Restanţierul – tip este o persoană fără serviciu, care locuieşte de regulă în zonele defavorizate sau este reprezentat de familiile sărace fără nici un venit sau cu unul – maximum doi salariaţi cu venituri foarte mici. De altfel, CEZ se confruntă cu problema facturilor foarte mari neachitate la termen în toate cele şapte judeţe în care este furnizor implicit. Numai anul trecut, numărul de deconectări în reţeaua companiei a depăşit 32.000, înregistrându-se o creştere de aproximativ 11% faţă de 2008. Din numărul total de deconectări, clienţii casnici reprezintă aproximativ 94%, iar agenţii economici – 6%. CEZ Vânzare numără peste 1,37 milioane de clienţi, preponderent în Oltenia. „Un exemplu în acest sens îl constituie clienţii casnici care plăteau facturile de energie după ce primeau banii de la rudele (soţ, soţie, copii) ce lucrează în străinătate. Reducerea acestor surse de venit s-a resimţit şi în numărul restanţierilor”, au adăugat reprezentanţii firmei în cauză. “Întârzierile la plată pot fi împărţite în trei tranşe: Întârzieri sub 3 luni; între 3 luni şi 1 an; peste 1 an. În ceea ce priveşte evoluţia numărului de facturi care au ajuns într-una din aceste trei segmente de întârziere la plată, pentru segmentul sub 3 luni situaţia este aproape identică cu cea din 2008. S-a înregistrat însă o creştere cu aproximativ 35% a celor cu întârziere între 3 luni şi 1 an şi o creştere cu peste 220% a celor cu întârziere peste 1 an”, au explicat aceştia amploarea fenomenului de neplată.
Potrivit cehilor de la CEZ, scăderea puterii de cumpărare a populaţiei pe fondul crizei financiare, dar şi insolvenţele şi falimentele agenţilor economici sunt principalele cauze ale acestui tablou sumbru plin de restanţieri.
Selecţie realizată de Daniela SCAFEŞ
