Mai mult de jumătate din suprafaţa României este vulnerabilă sau potenţial vulnerabilă la poluarea cu nitraţi, potrivit Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR).
Cele mai recente monitorizări ale instituţiei arată însă că 90% din probele luate conţin nitraţi sub limita maximă admisă.
Nitraţii folosiţi în agricultură afectează pânza freatică
România trebuie să implementeze şi să respecte Directiva europeană privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.
Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR) are ca atribuţii monitorizarea calităţii apelor subterane şi de suprafaţă, „pentru identificarea şi cadastrarea apelor afectate de poluarea cu nitraţi sau susceptibile de a fi expuse unei astfel de poluări, în scopul stabilirii sau revizuirii zonelor vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole”.
Limita maximă admisă de nitraţi în apă este de 50 de miligrame la litru, din punct de vedere al concentraţiilor de azotaţi rezultate în urma activităţilor agricole şi care se reflectă în calitatea apelor subterane. Raportul ANAR către Comisia Europeană arată că aproape 90 la sută din mostrele recoltate au valori medii sub limită, iar 75,31 la sută dintre acestea nu trec niciodată de limita impusă de Comisia Europeană. „Concentraţii ridicate de azotaţi sunt înregistrate în apele subterane situate în zona de câmpie, în Câmpia Română sau Câmpia de Vest, şi mai puţin în zona de podiş”, scriu într-un comunicat reprezentanţii Administraţiei Naţionale „Apele Române”.
