REMEMBER – Îndrăgita solistă de muzică populară gorjenească – IUSTINA BĂLUŢEANU ar fi împlinit 90 de ani !

44

Anul acesta, 2013, dacă ar mai fi trăit, Iustina ar fi împlinit vârsta de 90 de ani ep 8 septembrie. Dar inima ei bună şi prea simţitoare a cedat şi, în seara zilei de 11 iunie 1981, în urma unei scurte, dar foarte grele suferinţe – un infarct miocardic – Iustina a trecut în eternitate.

Iustina Băluţeanu s-a născut în comuna Logreşti Moşteni, judeţul Gorj, în ziua de 8 septembrie 1923, dar a avut multe legături cu Pojarul, comună din care făcea parte – pe atunci – satul Bustuchin.
În primul rând preotul Ion Băluţanu, tatăl său, a slujit mult timp la Biserica Bătrână din acea comună, iar Iustina şi sora ei, Despina, au făcut primele clase primare, la şcoala din Pojar, comuna vecină, unde era învăţător Dumitru Mănescu. Dar şcoala fiind departe, mai ales pentru Iustina care fusese bolnavă, părinţii le-au mutat la şcoala particulară Zoica Brâncoveanu din Craiova, care era foarte aproape de bunicii lor materni.
După absolvirea cursului primar, Iustina s-a înscris la Liceul Industrial „Madona Dudu”. Dar, din cauza îmbolnăvirii bunicului, nu au mai putut sta la bunici şi au fost duse la „Institutul Ortodox al Femeilor Române”, un pension pentru fete de preot. Aici, fetele doar locuiau iar şcoala o făceau la alte licee: „Iustina la „Madona Dudu”, Despina la „Regina Elisabeta”. În acest internat, pe lângă casă şi masă, fetele beneficiau şi de anumite mijloace de educaţie. Astfel, erau: o pedagogă „Ma mere”, care conversa cu fetele numai în limba franceză, alta „Frau Economu”, care conversa numai în limba germană şi doi profesori de pian – Dl. Marchizani şi D-ra Girardini – cu care fetele învăţau să cânte la acest instrument, la cele cinci piane, împrăştiate în toată şcoala, încât după amiezele erau pline de sunetele studiilor, valsurilor şi sonatinelor. Bineînţeles că Iustina s-a remarcat şi aici. În scurt timp a ajuns printre fetele care cântau la reuniunile de sâmbăta seara. La parterul şcolii era o sală încăpătoare cu parchet lustruit, pe lângă pereţi cu scaune pe care stăteau fetele şi pedagogele, şi cu un pian cu coadă într-un colţ. La recomandarea pedagogei, una dintre fetele care stăpânea de-acum mai bine pianul cânta câteva valsuri iar celelalte fete dansau. Şcoala avea şi o capelă, în care se făcea slujbă în fiecare seară şi duminica dimineaţa, precum şi la sărbători, la care Iustina cânta, uneori, „Tatăl nostru” solo.
În anii 1939-1940, au cântat amândouă, Iustina cu sora ei Despina, pe două voci, răspunsurile la Sfânta Liturghie după Popescu-Paserea, învăţate de la Tata, la biserica Sfântul Mina.
În toamna anului 1940, părinţii le-au mutat la Târgu-Jiu unde Iustina a absolvit Liceul Industrial, secţia ţesut, iar Despina Liceul Ecaterina Teodoroiu. În aceea perioadă s-a dovedit că vocea Iustinei, care se formase, era foarte frumoasă. A cântat tot timpul şcolii în corul bisericesc de la Biserica Sfinţii Apostoli, făcând solo la Doamne milueşte întreit, Axion şi Tatăl nostru, pe muzică de Ciprian Porumbescu.
Cu acelaşi cor a cântat la sfinţirea unei bisericuţe care se clădise în Lagărul de deţinuţi politici din Târgu-Jiu. La sfârşitul slujbei, arhiereul care a participat la târnosire a cerut să o vadă pe solistă pe care a binecuvântat-o. Din public s-a desprins şi a felicitat-o un domn slăbuţ cu ochelari. Era Tudor Arghezi.
În anul 1944 a avut loc sfinţirea bisericii din comuna Iaşi unde preotul Geamănu, protoereul judeţului, a rugat-o pe Iustina să meargă să cânte. Ea a format un cuartet de fete format din Norica Armăşescu, Lia Lungulescu, ea şi cu Despina. Au mers la ceremonie cu trăsura şi au cântat răspunsurile la Sfânta Liturghie. În predică, arhiereul a comparat modestul lor cuartet cu un “cor de îngeri”, iar unele bătrâne din public îşi cam ştergeau ochii, probabil tot graţie vocii Iustinei care a cântat şi aici solo.
De asemenea, cânta solo la toate serbările şcolare, ca şi în vacanţe la prohod, Hristos a înviat şi colinde. De multe ori cântau amândouă pe două voci.
Iustina a absolvit, apoi, Şcoala postliceală de ţesut Robescu din Bucureşti şi, concomitent, Conservatorul de muzică Astra, având ca profesoară pe renumita soprană Caliope Şeinescu şi fiind colegă cu Iolanda Mărculescu şi cu Nicolae Herlea. Tot timpul studenţiei au cântat amândouă în coruri bisericeşti şi în corul Carmen dirijat de Ion Chirescu, fost coleg cu Tata la Seminarul Central din Bucureşti.
La terminarea şcolii a fost numită la Ţesătoria Donca Simo (Suveica) din Bucureşti, unde a participat la Brigada artistică, fiind astfel remarcată de cei de la Radiodifuziune unde, începând din anul 1950, a făcut imprimări până la sfârşitul vieţii.
În martie 1949, pe lângă Secţia de învăţământ a raionului Târgu-Jiu, Nicolae Novac, preşedintele Sindicatului lăutarilor din acel raion, a înfiinţat orchestra de muzică populară „Taraful Gorjului”, el fiind şi dirijorul acesteia, până în 1968. În acest scop, la Cinematograful „Căldăruşe”, au fost organizate două concursuri de selecţie, la care candidaţii erau aleşi după măiestria interpretării şi după cunoştinţele muzicale. Au fost selectaţi astfel 80 de instrumentişti şi solişti vocali de muzică populară, al căror repertoriu autentic reprezenta toate zonele raionului respectiv.
Primul spectacol a avut loc, cu mare succes în luna aprilie 1949. În perioada 23 noiembrie-13 decembrie 1960 a activat, în calitate de colaboratoare, solista Maria Tănase. Pe atunci, ea se bucura de mult succes la Teatrul Satiric Muzical ca interpretă în Revista 62. Hotărându-se să plece în Gorj, Maria Tănase solicită Ministerului Învăţământului şi Culturii, funcţia de folclorist la „Taraful Gorjului”. Şi astfel a ajutat la formarea unor tinere talente în ceea ce priveşte ţinuta scenică şi interpretarea vocală.
În acea perioadă s-au remarcat ca solişti vocali Lia Bobirci şi Gena Bârsan – soliste de bază – şi colaboratori, printre care Maria Lătăreţu, Ion Luican, Maria Cornescu, Gigi Bouleanu etc.
Din 1958 a fost angajată ca solită vocală şi Iustina care a participat la mai multe turnee prin ţară. Astfel, în perioada 1960-1962, au avut loc turnee la care au participat Maria Tănase, Maria Lătăreţu, Ion Luican, Dan Moisescu, Fărămiţă Lambru, Ioana Radu, Mia Braia şi alţi mulţi solişti şi instrumentişti celebri la vremea respectivă.
În 1968, au mai fost angajaţi ca solişti vocali Ileana Leonte şi Mihai Lazăr.
Pe data de 1 iulie 1968, prin decizia Consiliului Judeţean Provizoriu Gorj, s-a hotărât transformarea „Taraful Gorjului”. în „Orchestra Populară Doina Gorjului”.
În continuare, Iustina a colaborat cu toate orchestrele cunoscute din ţară, participând la turnee prin toate marile oraşe şi a continuat colaborarea cu Radiodifuziunea şi cu Televiziunea. A făcut, astfel, turnee în toată ţara cu Maria Tănase, Maria Lătăreţu, Ştefania Stere, Georgeta Anghel, Victoria Darvai, Florentina Vlad, Ionela Prodan, Ion Luican, Alexandru Grozuţă, Ştefan Lăzărescu, Fărămiţă Lambru, Nelu Huţu, Ion Dolănescu, Mihai Lazăr, Mărin Cornea etc.
A înregistrat, la Electrecod, discuri cu orchestre conduse de dirijori de renume în acel timp.
Primul disc, de ebonită, a apărut în 1958, cuprinzând hăulita „Pe câmpu’ cu florile”, „Sârba din caval”, „Cântec de leagăn”, acompaniată de orchestra „Taraful Gorjului” dirijată de Nicolae Novac. Hăulitele, prezentate pentru prima dată, considerate creaţie, au fost culese de la fetele care cântau „pe deal” şi aranjate de ea. S-au bucurat de mult succes şi au fost preluate de marile cântăreţe, apoi de cele tinere şi chiar de formaţii de muzică uşoară sau corale. Au urmat apoi alte discuri.
Cu orchestra dirijată de Gelu Barabancea a imprimat un disc cuprinzând: „Ieşii aseară pe lună”, „Cine a-nceput dragostea”, „Voinic călător”, „Cine trece pe uliţă”. Cu orchestra dirijată de George Vancu a imprimat un disc cuprinzând: „Hai la horă, hai”, „De-aş cânta frumos ca cucu”, „Pădure, pădure mândră”, „Mă dusei s-ascult în luncă”.
Cu orchestra dirijată de Constantin Busuioc, a imprimat un disc cuprinzând: „Şi băgai cu cucu-n plug”, „Mă gândesc mai de demult”, „Mândră din Călimăneşti”, „Decât m-aş fi despărţit”. A imprimat apoi discul cu cântece de nuntă cuprinzând: „Nuneasca”, „Cântecul miresei”, „Cântecul mirelui”, „Cântecul darului”, „Ia-ţi mireasă ziua bună”, „Şede mireasa-n grădină”, „Toată boala are leac”, „Cine n-are dor pe vale”. Cântecele 1-4 au fost acompaniate de orchestra dirijată de Victor Predescu, iar cântecele 5-8 de orchestra dirijată de Nicu Stănescu.
A mai imprimat un alt disc cu cântece de nuntă cu mai mulţi cântăreţi, cu oraţiile aranjate de ea şi recitate de Amza Pelea
Intenţiona să mai facă un disc, cu continuarea cântecelor de nuntă cuprinzând: „Bărbieritul mirelui”, „Cântecul bradului”, „Hora miresei”, „Cântecul socrului”, „Zorile”, „Cu plosca”, ”Sârba alergătorilor”. A rămas doar caseta cu aceste cântece, cu acompaniament de orchestră.
A fost omagiată, cu ocazia trecerii a 20 de ani de la dispariţie, prin publicarea cărţii “Iustina Băluţeanu – Cântece din Gorj” de Despina Tudor şi Dan Tudor, lansată la Muzeul Satului în cadrul festivităţii „Ligii culturale Fiii Gorjului” de către domnul Alexandru Păsărin, preşedintele acestei ligi.
În ziua de 27 iulie (Sfântul Pantelimon), are loc în comuna Bustuchin, judeţul Gorj, Festivalul folcloric “Iustina Băluţeanu”, înfiinţat în anul 2006 din iniţiativa domnilor: primar Ion Ceocea, regretatul profesor Haralambie Bodescu şi profesor Ştefan Popescu, precum şi, nu în ultimul rând, a doamnei jurnaliste, Manuela Negru-Popescu. Iniţiatorii au considerat că îndrăgita interpretă, “regina hăulitelor”, merita acest elogiu ca prima personalitate care s-a remarcat pe Valea Amaradiei, culegătoare şi interpretă de cântece gorjeneşti. Evenimentul a coincis cu împlinirea unui sfert de veac de la trecerea sa în eternitate.
În anul 2008, cu ocazia întâlnirii organizată de “Liga culturală Fiii Gorjului”, la Bucureşti, s-au comemorat 85 de ani de la naştere iar în 2011 s-au comemorat 30 de ani de la trecerea în eternitate şi s-a lansat un CD cu o parte dintre cântecele interpretate de ea şi imprimate pe discuri Electrecord. CD-ul cuprinde şi ultimele cântece de nuntă rămase neimprimate din timpul vieţii.
Mulţumim tuturor celor care îi menţin vie memoria.
Ing. Dan Tudor

Lista de figuri
1. Iustina Băluţeanu pe scena Radiodifuziunii Române
2. Nicolae Novac, tânăr absolvent al Conservatorului.
3. Minodora Nemeş, Maria Lătăreţu, Nicolae Novac, Iustina Băluţeanu şi Maria Tănase în timpul turneului din 1960.
4. Artiştii participanţi la turneul naţional din 1961. Alături de Iustina Băluţeanu pot fi distinşi: Fărămiţă Lambru, Gigi Bouleanu, Lia Bobirci, Maria Lătăreţu şi Ion Luican (rândul de sus), Dumitru Zamfira şi Nicolae Novac (rândul de jos).
5. Turneul naţional din 1961: Iustina Băluţeanu între Nicolae Novac şi Ion Luican
6. Mihai Lăzăr, proaspăt angajat al Tarafului Gorjului în anul 1968.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here