Meteorologia este o știință extrem de complicată și delicată, căci se ocupă cu deslușirea și interpretarea fenomenelor atmosferice, adică din natură, care sunt destul de greu de prevăzut, dat fiind rolul și impactul activității omului.
Consider că se impune o ușoară descriere a fenomenelor meteorlogice specifice țării noastre și o lămurire a termenilor de specialitate, care pot fi utile fermierilor, și nu numai lor. Așadar să începem cu un elementar
Glosar de meteorologie
Explicăm mai jos unii dintre principalii termeni de meteorologie cu care operează personalul de specialitate, spre a fi bine înțeleși de către fermieri, și nu numai de către ei atunci când aud un buletin meteo. Astfel:
1. – Aer umed – este amestecul de vapori de apă și aer uscat din atmosferă. De densitatea acestui amestec depinde cantitatea norilor și a precipitațiilor, opacitatea atmosferei ș a; vaporii de apă din atmosferă fiind singura componentă a acesteia care suferă transformări de fază și determină felul climei, temperatura și umiditatea aerului.
2.- Altitudine – este distanța pe verticală dintre un nivel sau punct de pe suprafața uscatului sau din atmosferă și nivelul mijlociu al mării, exprimată în unități lineare.
3. – Aversă – precipitații puternice, de scurtă durată provenite din nori covectivi, cu picături mari, care încep și se sfârșesc brusc. Ele variază ca intensitate, cerul se schimbă rapid de la senin la întunecat și amenințător, cu sau fără scurte înseninări pe durata desfășurărîî lor, pot fi însoțite de grindină, intensificări de scurtă durată ale vântului, descărcări electrice. Iarna aceste averse sunt de ninsoare.
4.– Bruma – este o depunere de ghiață cu aspect cristalin, sub formă de coajă, ace, pene sau evantai. Se formează ca și roua, dar la temperaturi mult mai scăzute ( minus 2 – 30 C la înălțimea de 2 m ). La o umiditate a aerului de peste 80% ea se produce și la temperaturi ușor sub 00 C la suprafața solului, iar la o umiditate a aerului de 50% temperatura la nivelul solului trebuie să fie de -100 C. De regulă ea se formează la noi pe fundul depresiunilor, al văilor montane, al culuarelor, unde aerul rece persistă mai mult timp, ceea ce favorizează formarea inversiunilor termice. Poate fi prognozată atunci când după o zi rece, cu umiditate mare a aerului și cu cer întunecat urmrază o noapte senină cu o mare radiație ( pierdere sau degajare de temperatură a solului în atmosferă ). Când temperatura la nivelul solului sau plantelor este ușor pozitivă se produce rouă iar când aceasta este negativă se produce brumă, chiciură sau polei.
5. – Burniță – precipitații lichide sub formă de picături foarte mici, diametrul sub 0.5 mm, căzute din nori Stratus, mai rar Stratocumulus, formați în interiorul maselor de aer, uneori chiar din ceață, care cad lent, uneori chiar lasă impresia de suspendare în aer și nu trec în starea solidă.
6. – Ceața – picături foarte mici de apă suspendate în aer care reduc vizibilitatea pe orizontală la mai puțin de 1 km. Cutivatorii de orez o numesc negură și o fac vinovată de avortarea florilor de orez sau șiștăvirea boabelor dacă ea se produce când aceste culturi parcurg stadiile respective de vegetație, având ca efect deprecierea calitativă și cantitativă a acestor recolte.
Cețurile se clasifică astfe:
– cețuri frontale – formate în interiorul maselor de aer;
– cețuri de advecție – care se produc atunci când o masă de aer cald și umed pătrunde deasupra unei suprafwțe subiacente mai rece;
– cețuri de amestec – de scurtă durată, care se produc la amestecarea a două mase de aer cu temperaturi reci – dar diferite, foarte umede – dar nesaturate;
– cețuri de evaporație – formate la trecerea unei mase de aer rece deasupra unei suprafețe umede. Este un strat subțire în apropierea suprafeței deasupra căreia s-a format. Se formează ca urmare a tensiunii vaporilor de apă, nu a scăderii temperaturii;
– cețuri de radiație – care se formează în nopțile senine și fără vânt, mai ales iarna, ca urmare a răcirii aerului deasupra unor suprafețe umede;
– cețuri înalte, de inversiune – formate de obicei iarna, în urma răcirii îndelungate a suprafeței. Ea se formează mai întâi la înălțime, sub inversiunea anticiclonică, are formă de nori Stratus, și apoi se extinde până la sol.
7. – Chiciura, promoroaca – este formată din cristale de gheață, albe, sfărâmicioase, asemănătoare cu zăpada și apare preponderent pe ramurile pomilor, pe cablurile metalice, pe timp geros, cu multă ceață și cu vânt slab.
8.- Convecție – mișcări verticale lente ale aerului provocate de încălzirea neuniformă a acestulia în straturile inferioare, astfel încât aerul cald se ridică iar aerul rece coboară luându-i locul acestuia.
9.– Curenți ascendenți – sunt curenții de aer ce se deplasează din straturile inferioare spre cele superioare ale atmosferei, în general cu viteză redusă.
10.– Curenți descendenți – sunt acei curenți de aer ce se deplasează lent din straturile superioare ale atmosferei în cele inferioare.
11.– Fulgerul – este un fenomen luminos apărut ca urmare a unei descărcări bruște de electricitate în atmosferă, în nori sau între nori și obiecte de pe pământ, caz în care se numește trăsnet.
12.– Grindina – este un tip special de precipitații solide apărute ca urmare a încărcării până la saturație a aerului cu vapori de apă, temperatură ridicată a solului, scăzută a straturilor superioare de aer și curenți sladi de aer, astfel încât să nu afecteze curenții ascendenți. Boabele de grindină se formează în straturile foarte înalte ale atmosferei, nori Cumulonimbus, pe seama curenților verticali foarte puternici din interiorul norului astfel că picăturile din partea inferioară a norului, mai caldă, sunt ridicate rapid în partea superioară a acestuia, mult mai rece. În ascensiune acestea îngheață și se tot măresc până când devenind prea grele, numai pot fi susținute de curent, coboară și pe traseu se topesc parțial. Bobul de grindină este cu atât mai mare și cu structură mai complexă cu cât se află mai în interiorul norului. Ulterior acesta părăsește norul și cade pe sol.
13. – Halo – grup de fenomene optice în formă de inele sau arcuri de cerc, de culoare sau de puncte luminoase, ca urmare a refracției luminii produsă de cristalele de ghiață aflate în suspensie în nori tip Cirus.
14. – Inversiunea – este un strat de aer în care temperatura crește cu înălțimea și se produce atunci când răcirea aerului se produce începând de la bază. În cazul când vântul este slab, amestecul turbulent este și el slab și răcirea se produce mai rapid la suprafața solului. Dacă temperatura atinge punctul de rouă, apare aerul cețos și ceața. Acest fenomen apare numai deasupra continentelor în anotimpurile reci. Dacă vântul e mai puternic, apar nori Stratus deasupra bazei stratului de inversiune. Inversiunea este favorizată de circulația anticiclonică, descendentă, în care aerul din stratul înalt se comprimă, se încălzește și la sol generează ceață persistentă.
15. – Lapovița – este formată din fulgii de zăpadă care în cădere se topesc parțial. De fapt este un amestec de ploaie și ninsoare și apare atunci când temperatura la nivelul solului este pozitivă. În anumite condiții aceasta formează formarea la sol a așanumitei gheață neagră.
16. – Nebulozitatea – este gradul de acoperire a cerului cu nori și se exprimă în zecimi. Astfel: 0 / 10 reprezintă cer senin iar 10 / 10 reprezintă cer total acoperit.
17 – Pâclă – este atunci când în atmosferă se află particule solide extrem de mici, nu se văd cu ochiul liber, atât de dese încât aerul devine opalescent.
18. – Punctul de rouă – este temperatura la care aerul trebuie să se răcească astfel încât să devină saturat în apă, dar fără schimbarea presiunii și a raportului de amestec.
19. – Tunetul – este zgomotul surd, ca o bubuitură, ce însoțește fulgerul, mai întâi scurt și apoi ca o trosnitură seacă dacă se produce aproape, sau ca o huruială surdă și prelungă dacă se produce departe. Deoarece lumina se propagă cu viteză mult mai mare decât sunetul, mai întâi apare fulgerul și apoi se aude tunetul.
20. – Trăsnetul – este un fulger apărut ca urmare a descărcării electrice bruște de foarte înaltă tensiune între un nor și un obiect de pe pămâmt. Se apreciază că temperatura lui este de cca 5 milioane de grade Celsius, este mortal și crapă sau incendiază copacii ori obiectele pe care le-a lovit.
21. – Roua – este un fenomen meteo din categoria precipitațiilor, se formează de regulă seara sau dimineața, prin constituirea pe plante sau obiecte de la sol, de picături de apă ca urmare a răcirii aerului. Formarea ei depinde de gradul de saturare cu vapori de apă și temperatura aerului care trebuie să ajungă la punctul de condensare a apei, numit tehnic punct de rouă. Ca fenomen meteo ce are loc în aer se aseamănă cu ceața și norii.
22 – Smog – ceață deasă, amestecată cu fum, ce se formează în regiunile puternic industrializate sau în marile aglomerații urbane, cu efecte dăunătoare asupra populației.
– Vom continua –
Dacă toate astea fi-vor respectate,
Restul vine de la sine apoi …
Ing. Ion VELICI
