PSD și PNL, liste comune la europarlamentare

1864

PSD și PNL vor avea o listă comună la alegerile europarlamentare.

„La europarlamentare am decis să avem liste comune”, a anunțat preşedintele PNL, Nicolae Ciucă.

Alegerile locale ar urma să se organizeze pe 9 iunie, în același timp cu alegerile europarlamentare.

Liderii PSD și PNL vor susține o conferință de presă la ora 19.00.

2 COMENTARII

  1. Motto:
    „Nu v-ajute Dumnezeu sfântul !”
    (Liviu Rebreanu- Proștii)

    PNL și PSD, aceeași mizerie. Codul Electoral prevede că alegerile în România se desfăşoară cu respectarea caracterului universal, egal, direct, secret şi liber exprimat al votului. De asemenea, etăţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi, indiferent de rasă, sex, naţionalitate, origine etnică, limbă vorbită, religie, afiliere politică, origine socială, în condiţiile legii.
    Numai că PNL si PSD au decis să meargă pe comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale si mai ales cu liste comune la europarlamentare ceea ce contravine prevederilor Codului Electoral cu privire la votul liber exprimat. Cum poate un alegător simpatizant al PNL să-şi exprime liber votul pe o listă comună cu PSD şi invers ? Este vorba de un aranjament politic meschin si nedemocratic.
    De fapt, PNL nu mai există . Decaderea liberalilor a început încă de la acel congres de pomină din 25 septembrie , 2021 când, în plin val patru al pandemiei de COVID-19, s-au adunat la Romexpo, claie peste grămadă, în ceea ce ar putea fi numită mai degrabă o menajerie politică isterică și incontrolabilă, in care cel mai înverșunat dintre ei a fost Rareș Bogdan, care aproape și-a pierdut complet cumpătul într-un discurs mai mult urlat, decât vorbit, a răgnit până a răgusit „Florin Cîțu- presedinte”!
    (Vezi: https://m.facebook.com/4media.INFO/videos/tr%C4%83d%C4%83torul-rare%C8%99-bogdan-florin-c%C3%AE%C8%9Bu-pre%C8%99edinte/328652985724586/
    Ulterior s-a produs apropierea de PSD, desi Partidul Național Liberal avea o decizie statutară a Biroului politic Național prin care practic se interzice orice colaborare cu PSD.
    Asadar, groparul PNL este Klaus Iohannis, cel care, pentru linistea lui, a adus PSD la Guvernare ceea ce a dus la ruperea partidului, prin care adevăratii liberali au părăsit partidul si au infiintat o noua formatiune „FortaDreptei” care militeaza pentru o guvernare liberală de dreapta.
    De altfel Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor și politician cu greutate în PNL, a identificat cu ceva timp in urma, trei motive care au făcut ca PNL să piardă politic:
    – Primul motiv a fost „festivalul democrației”, adică schimbarea pe bandă rulantă a președinților partidului, mai întâi Ludovic Orban, apoi Florin Cîțu. Semnalul schimbărilor a fost dat mereu de președintele Klaus Iohannis. Mari controverse a stârnit și preluarea conducerii partidului de către Nicolae Ciucă, mai ales că el e general în rezervă, deci nu avea nici o legătură cu liberalismul și până să ajungă senator pe listele PNL practic n-a avut nici o tangență cu acest partid.
    – Al doilea motiv se referă la alianța cu PSD. Și aceasta a fost decisă tot de Iohannis, fapt pe care chiar președintele l-a recunoscut.
    – A treia cauză este performanța slabă a guvernării cu Nicolae Ciucă premier pentru care PNL are acum probleme.
    Referitor la devansarea alegerilor locale si cuplarea lor cu cele europarlamentare este vorba tot de o manevră ploitică ieftină care nu aduce nimic bun atâta timp cât nu s-a făcut nimic pentru o reorganizare administrativă, desi cele două partide se află de mai bine de 2 ani intr-o coalitie de guvernare.
    Reforma administrativ-teritorială se poate face acum printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta se poate face mai simplu prin reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
    De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat în 2022 de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
    In acest caz, Ilie Bolojan, președinte CJ Bihor vine cu urmatoarea solutie: „Primăriile care sunt gestionate prost ar trebui să fie lăsate să intre insolvență. Ori am avut de fiecare dată în acești ani ai guvernului în care primăriile care au acumulat arierate, au gestionat catastrofal activitatea au primit bani direct prin hotărâre de guvern la propunerea Ministerului de Finanțe pentru a li se șterge aceste datorii. Ori practic mesajul care este? Orice faceți cineva vă salvează”.
    (Vezi si: https://www.cdep.ro/proiecte/2023/400/30/3/pl197.pdf)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here