De obicei ceaiurile de slăbit deţin proprietăţi cu un uşor efect laxativ care să grăbească tranzitul intestinal, plante cu efect diuretic ca să elimine excesul de apă şi plante cu efect de echilibrare a activităţii endocrine.
Oferta de ceaiuri pentru slăbit este foarte generoasă. Formulele sunt stabilite de specialişti, deci nici nu este prea important să ştii ce conţine fiecare. Totuşi, când vezi scris „arome identic naturale” sau „adaos de acid citric” parca ceva nu ţi se pare în regulă. N-ar fi mai bine să-ţi poţi prepara singură ceaiul?
Am spionat pentru tine ţi am aflat câteva formule. Mai mult, am cules informaţii despre plantele care pot fi de ajutor în cura de slăbire.
Plante din ceaiurile de slăbit
Ceaiul verde este unul dintre cele mai eficiente antioxidante, dizolvă grăsimile, stopează absorbţia acizilor graşi. Teina conţinută în planta de ceai este revigorantă şi poate înlocui cafeaua; spre deosebire de cofeină, teina se absoarbe treptat în organism, ceea ce îi diminuează impactul toxic şi îi prelungeşte efectul.
Ceaiul negru are proprietăţi asemănătoare cu ale ceaiului verde, intensificând metabolismul şi favorizând arderea grăsimilor; cercetări recente au demonstrat că două dintre substanţele prezente în ceaiul negru – theaflavina şi thearubigina – se comportă asemănător cu insulina, controlând nivelul glicemiei.
Cicoarea favorizează secreţia biliară, detoxifierea ficatului şi refacerea celulelor hepatice, motiv pentru care este recomandată ca adjuvant în tratarea alcoolismului.
Cruşinul. Coaja de cruşin are proprietăţi purgative, deci este recomandat în constipaţia cronică. Trebuie administrat cu precauţie pentru că este cu adevărat eficient!
Feniculul este antispastic, carminativ, calmează durerile abdominale, reduce spasmele digestive şi balonările prin evacuarea gazelor intestinale; are efect sedativ.
Ginseng – rădăcina – este tonic, stimulant şi revitalizant.
Hibiscus. Cunoscut şi sub denumirea de trandafir chinezesc sau trandafir japonez, este antiinflamator, uşor laxativ şi antioxidant.
Lămâia este un puternic antioxidant, detoxifiant şi o sursă clasică de vitamina C. În timpul în care este digerată, lămâia produce carbonat de potasiu, care acţionează pentru prevenirea hiperacidităţii gastrice; lămâia se transformă dintr-un aliment acid într-unul bazic. Uleiul din coajă de lămâie şi cel din coajă de portocală, având proprietăţi detoxifiante şi decongestive, curăţă ficatul şi rinichii.
Lemnul dulce are efect diuretic şi laxativ; fluidizează secreţiile, inclusiv mucozităţile intestinale mărind motilitatea digestivă.
Un purgativ „de mare angajament” se obţine prin combinarea, în părţi egale, a pulberii din scoarţă de cruşin cu pulbere de lemn dulce. Nu se administrează mai mult de 3 g (un vârfuleţ de cuţit) într-o priză.
Lemongrass are proprietăţi antibacteriene şi antifungice, ajută la detoxifiere şi energizare.
Leuşteanul este un diuretic performant, capabil chiar să dizolve pietrele de la rinichi; stimulează secreţia salivară şi gastrică, fluidizează secreţiile, uşurând digestia şi expectorarea.
Lotusul are efect laxativ şi detoxifiant.
Măceşele au efect diuretic şi stimulator al secreţiei biliare. Conţin vitamina C care este antioxidantă dar, pe de altă parte, sporeşte pofta de mâncare.
Mătasea de porumb este diuretică.
Menta reglează digestia şi stimulează secreţia biliară. Atenţie! Consumată în cantităţi prea mari, menta poate să constipe.
Cristina RĂSCOL
