Proprietatea UCB-ului, restaurată cu acoperirea elementelor de identificare! – Plimbarea penală a ecorşeului lui Brâncuşi în Serbia

Procurori Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu-Jiu au, de un an de zile, în cercetare un dosar privind transportarea în Serbia a unei lucrări aparţinând lui Constantin Brâncuşi, aflată în proprietatea UCB Târgu-Jiu. Asta deoarece lucrarea numită drept “Jupuitul”, de fapt un ecorşeu realizat de Brâncuşi la începutul anului 1900, a fost transportat peste graniţe la expoziţia de la Vârşeţ, fără ca lucrarea să fie asigurată şi să aibă fişă de evidenţă, special întocmită cu această ocazie, de către responsabilii instituţiei de cultură. În acelaşi mod, au mai fost transportate în Serbia şi câteva icoane, dar şi nişte stâlpi de lemn, aparţinând, probabil, Muzeului Judeţean Gorj. Plângerea penală făcută cu această ocazie de către Vasile Marinoiu, fost director al Muzeului “Al.Ştefulescu”, nu a avut şi o finalitate, procurorii nechemând, până acum, pe nimeni la audieri. Nici Ministerul Culturii nu a reacţionat la sesizarea făcută, preferând să transmită spre soluţionare plângerea Direcţiei Judeţene de Cultură şi Patrimoniu Naţional Gorj, mai precis directorului Pompiliu Ciolacu Jr, care s-a făcut că plouă, nedând curs sesizării. La Universitatea “Constantin Brâncuşi” (UCB) transportarea lucrării a fost aprobată, dar nu s-a ştiut până acum că restaurarea acesteia s-a făcut prin acoperirea elementelor de identificare ale acesteia, pentru ca ecorşeul să fie mai uşor transportat peste graniţă.

Statuia din ghips care redă cu fidelitate muşchii şi tendoanele corpului omenesc, realizată de Constantin Brâncuşi, la comanda profesorului de anatomie Dimitrie Gherota, se află de câţiva ani în Gorj, la Universitatea Constantin Brâncuşi. Aceasta a fost folosită pe post de material didactic, iniţial, de către studenţii Facultăţii de Sport şi acum de către cei ai Facultăţii de Asistenţă Medicală, Artă şi Ştiinţe ale Educaţiei din cadrul UCB, care nu au ştiut şi nu ştiu nici acum să aprecieze la justa sa valoare lucrarea sculptorului de la Hobiţa, realizată în jurul anul 1902. De altfel, nici studenţii şi nici cadrele didactice ale instituţiei nu ştiu acum cui îi aparţine lucrarea deoarece, în mod ciudat, toate elementele de identificare ale ecorşeului au fost, anul trecut, acoperite cu vopsea, după ce aceasta a fost parţial restaurată de către sculptorul Paul Popescu. Asta, în condiţiile în care Popescu nu are calitate de restaurator. Lucrarea necesita aceste intervenţii după ce degetele de la mâna stângă a exponatului au fost parţial distruse, însă “restauratorul” nu s-a oprit aici, a preferat să acopere inclusiv numărul de inventar dat lucrării de cei de la UCB.
Restaurarea ecorşeului dar şi al bustului lui Carol Davila, ambele lucrări ale sculptorului de la Hobiţa, s-a făcut însă “prin acoperire” în mod intenţionat, în special pentru ca “Jupuitul” să poată fi transportat în Serbia la o expoziţie, fapt care face obiectul unei plângeri penale încă nesoluţionate de către procurori.

Păzit sau abandonat?!
Conducerea UCB nu este însă, în totalitate străină de transportarea lucrării la Vârşeţ, rectorul Moise Bojincă susţinând că UCB-ul şi-a dat acordul privind expunerea lucrării peste graniţă după ce anterior lucrarea a fost restaurată de către Paul Popescu şi de încă un alt artist.
Aprobarea s-a dat cu lejeritate, când s-a dat de înţeles şefilor UCB că lucrarea nu este una de mare importanţă.
Bojincă susţine însă că totuşi şi-ar fi luat măsuri de precauţia şi ar fi însărcinat totuşi un angajat să se ocupe de transportarea ecorşeului. Acesta, spune Bojincă, s-ar fi ocupat îndeaproape de siguranţa lucrării. De altfel, Bojincă ştia de plângerea penală făcută de Marinoiu după expoziţia din Serbia.
Declaraţiile de acum ale lui Bojincă se bat însă cap în cap cu cele ale lui Marinoiu care spunea, în plângerea sa penală, că “Jupuitul” lui Brâncuşi, la întoarcerea din Serbia, a fost abandonat împachetat sub scara muzeului, timp de câteva săptămâni. Împachetată în folie şi lipită cu scoci, lucrarea brâncuşiană a stat o bună perioadă de timp, la intrarea în Muzeu, sub scară.
Vinovaţi de asta, spune în plângere Marinoiu, s-ar fi făcut Dumitru Hortopan, actualul director al Muzeului Judeţean, Gheorghe Calotoiu şi Ion Catană, toţi participanţi la deplasarea în ţara vecină.

Aprobare dată lejer, pe motiv că nu e un “Brâncuşi”
Acum însă, la un an de la evenimente, rectorul UCB susţine că nu are nici măcar certitudinea că lucrarea în cauză este a lui Brâncuşi. Asta deşi anul trecut brâncuşologul Ion Mocioi declara următoarele: “Universitatea a intrat în posesia obiectelor care au aparținut profesorului Șchiau din Craiova, pentru amenajarea unui muzeu al medicinii. Este vorba de mii de cărți și de sute de obiecte, printre care și două lucrări realizate de Constantin Brâncuși. Este vorba de lucrarea Ecorșeu sau «Jupuitul», cum mai este numit, precum și bustul generalului Carol Davila. Se află în proprietatea Universității «Constantin Brâncuși», care se pregătește să le pună în valoare. Lucrările lui Brâncuși necesită multă restaurare și probabil că vor intra în circuitul turistic. Este o onoare să avem aceste lucrări la Târgu-Jiu”.
Onoarea de care a vorbit Mocioi este mai puţin cunoscută însă la vârful UCB, Moise Bojincă ştiind doar că pe lucrare scris “Gerota” şi nu Brâncuşi.
O fotografie realizată anul trecut de ziariştii unei alte publicaţii demonstrează însă contrariul. Pe lucrare scria anterior restaurării “Lucrat după natură de Prof. Dr. D.Gerota şi Brâncuşi -1902”. De asemenea, acolo mai era trecut şi un număr de inventar, toate acoperite acum cu vopsea, în urma restaurării “celebre” făcute de Popescu.
“Nu ştiam cu siguranţă dacă lucrarea este a lui Brâncuşi deoarece, din ce am văzut, pe acesta scria Gerota”, a declarat, ieri, Bojincă, la fel ca şi decanul Facultăţii de Sport, Monica Bîcă, uimită marţi să vadă că inscripţia “Gerota” nu se mai găsea pe partea inferioară a ecorşeului.
Informat însă de declaraţiile făcute de Mocioi, Bojincă dă de înţeles şi de ce a fost atât de facilă deplasarea lucrării în Serbia, la UCB neştiindu-se adevărata valoare a ecorşeului brâncuşian.

Bojincă: “O să îi cer lui Popescu să îndepărteze vopseaua”
Rectorul UCB, dumirit că restaurarea s-a făcut înainte de deplasarea în Serbia, elementele de identificare acoperindu-se pentru o trecere uşoară prin vamă, a menţionat că îi va cere lui Paul Popescu să îndepărteze vopseaua de pe soclul lucrării. “Am să îi cer lui Paul Popescu să îndepărteze vopseaua. Vom lua măsuri şi să o protejăm. Am să mă consult mâine (n.r. astăzi) cu Popescu să vedem ce putem face. Noi aveam în vedere lucrarea pentru muzeul medicinii româneşti, pe care vroiam să-l realizăm în incinta UCB. Dar nu aveam momentan un spaţiu. Sperăm totuşi să se găsească un spaţiu pentru aşa ceva. Noi mai avem şi carte veche pe care o putem expune dar vom vedea cum avansăm cu investiţia…”, a completat Bojincă.
Cert este că, în ţară există doar cinci astfel de exemplare, iar cel din Gorj în loc să fie la Muzeul de Artă, a fost lăsat într-o instituţie care, din păcate, nu îi asigură paza şi protecţia necesară unei astfel de lucrări. Ecorşeul a fost ani de-a rândul bătaia de joc a studenţilor ignoranţi.

Organele sexuale desenate cu pixul
Deşi are o valoare culturală şi artistică deosebită, statuia lui Brâncuşi, folosită ca material didactic, la instituţia de învăţământ care funcţionează în Drăgoieni, a fost ani întregi luată în derâdere de către studenţii instituţiei. Aceştia, spun martori din cadrul UCB şi chiar profesori, îmbracă deseori lucrarea cu un tricou, şi îl ridică spre amuzamentul studentelor care văd astfel, în hohote de râs, organele sexuale ale ecorşeului. Glumele studenţilor nu se opresc aici, organele sexuale ale lucrării au fost desenate cu pixul, şi în mai multe părţi acesta are nenumărate zgârieturi. Şi aceste lucruri sunt cunoscute de reprezentanţii UCB, care au luat însă acum decizia să o protejeze şi să o valorifice.

Donaţie de maximă importanţă, nepusă în valoare
Ecorşeul lui Brâncuşi a fost donat, de altfel, de către doctorul Mihail Şchiau din Găvăneşti, Universităţii “Constantin Brâncuşi” în anul 2006. Şchiau a fost custode al colecţiei “Dr. Victor Gomoiu” din Craiova, iar pentru că acea clădire în care a fost organizată expoziţia, în Dolj, a fost revendicată, acesta a adus-o la Târgu-Jiu. În 1997, lucrările lui Gomoiu, inclusiv bustul său nu au mai avut loc în Craiova, ajungând astfel la Târgu-Jiu. În ultimii ani de viaţă, Şchiau a donat lucrarea UCB-ului, împreună cu toată colecţia “Dr. Victor Gomoiu”, crezând că ea va fi, cu adevărat păstrată şi valorificată la instituţia din Târgu-Jiu. Până acum nu s-a întâmplat în totalitate asta, colecţia fiind împărţită între Muzeul Judeţean, Secţia de Artă, Şcoala Generală 10 şi Facultatea aparţinând UCB-ului din Drăgoieni.

Bustul lui Gomoiu, desenat de studenţi
Din colecţie fac parte însă câteva tablouri valoroase, aparţinând şcolii italiene de secol XVII, un tablou de Gheorghe Petraşcu, dar şi altele, care se află în custodie la Muzeul Judeţean Gorj, Secţia Artă. De asemenea, din colecţie face parte şi o carte de medicină, exemplar rar din 1566, şi aceasta aflându-se în custodia Muzeului Judeţean la Secţia de Istorie. Restul obiectelor au rămas, iniţial, la UCB, închise într-o sală.
La reparaţiile clădirii UCB-ului de la Drăgoieni, din 2007, cărţile din colecţia Gomoiu erau aruncate în mijlocul unei săli de clasă, cei de aici neştiind să le protejeze şi să le pună în valoare. Ele se află într-un inventar al administratorului UCB, prinse ca simple obiecte de inventar. Printre acestea se află cărţi, obiecte de arheologie, tablouri, instrumentar medical şi de farmacie vechi. O mare parte dintre acestea se află acum la Şcoala Generală nr.10 din Târgu-Jiu.
La sediul facultăţii din Drăgoieni se mai află acum doar lucrarea lui Brâncuşi, numită “Jupuitul” şi bustul Dr. Victor Gomoiu, aflat în holul clădirii, la parter. Şi ultima lucrare nu a scăpat de batjocura studenţilor, cei în cauză desenând o inimă străpunsă cu o săgeată pe pieptul statuii.

Anatomie şi acum desen pe un Brâncuşi autentic
Acum ecorşeul lui Brâncuşi se află depozitat într-o sală de curs utilizată de studenţii de la Arte, după ce anterior pe el studenţii de la Facultatea de Sport au studiat anatomia. Studenţii de la Arte au folosit pe deplin lucrarea redând ecorşeul sau fragmente ale acestuia pe hârtie, mărturie stând deja câteva planşe aflate în sala de curs, devenită un fel de atelier de desen. Lucrarea ocupă un spaţiu undeva la fereastră, printre băncile şi scaunele folosite de către studenţi. Nu este deloc pusă în evidenţă, asta şi pentru că studenţii sunt încă în vacanţă, dar cu toate acestea lucrarea îşi păstrează zâmbetul, o adevărată marcă Brâncuşi.

Un ecorşeu Brâncuşi, la Bucureşti, altul la Craiova
Autorităţile din alte judeţe au ştiut însă să valorifice lucrările lui Brâncuşi, realizate la începutul carierei sale artistice. Astfel un ecorşeu se află în incinta Facultăţii de Medicină din Bucureşti, altul la Facultatea de Medicină din Cluj, unul la Muzeul de Artă din Craiova, iar altul se află la Iaşi.
În ultima locaţie, ecorşeul a fost luat în evidenţa patrimoniului cultural naţional de ofiţerii de la Serviciul de Investigaţii Criminale. Aceasta statuie reprezintă un trup de om redat în mărime naturală şi de ani de zile se află în Muzeul Institutului de Anatomie al Universităţii de Medicină şi Farmacie Gr.T. Popa din Iaşi.
Anamaria Stoica

Brâncuşi şi legătura cu familia Gerota
La începutul secolului trecut, Constantin Brâncuşi (1876-1956), elev la Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova, a fost remarcat de preotul de la biserica “Madona”, tatăl marelui anatomist, chirurg şi medic radiolog Dimitrie C. Gerota (1867-1938). Preotul Ilie Gerota l-a sfătuit pe tânărul Brâncuşi să-şi continue studiile de sculptură la Bucureşti şi i l-a recomandat fiului său. Brâncuşi a modelat astfel ecorşeele între 1902 şi 1903, sub îndrumarea profesorului Gerota. Doctorul Gerota este astfel cel care îl ajută pe Brâncuşi să îşi toarne în gips lucrarea şi să o expună în 1903 – la Ateneul Roman. Opera a fost apreciată de presa locală, ceea ce i-a adus o anumită notorietate tânărului sculptor. Lucrarea este multiplicată în 4 exemplare, care vor fi vândute instituţiilor de învăţământ. Pentru a vinde ultimul exemplar înainte de a pleca spre Paris, Brâncuşi adresează o petiţie preşedintelui Societăţii Studenţilor în Medicină, care va achiziţiona sculptura. Aceasta sculptură a fost cumpărată de şcoală şi a servit drept model de anatomie pentru mult timp. Din 1966 a fost transferată la Muzeul de Artă din Craiova. Acesta fusese exemplarul cel mai bine păstrat dintre toate variantele care se găsesc în România. Este executat în gips colorat, purtând pe plintă următoarea inscripţie: “Lucrat după natură / de Prof. Dr. D. GEROTA / şi Brâncuşi / 1902”

Soarta ecorşeelor, parţial elucidată
În lucrarea “Anatomia umană. Idei, fapte, evoluţie”, apărută în 1996, anatomistul Mihai Ionescu, care a fost şi şef de lucrări la Catedra de Anatomie Patologică a UMF Cluj, şi doi co-autori, afirmă că Brâncuşi a făcut doar două ecorşee din ghips, unul în 1901, al doilea în 1902. Apoi, în 1903, au fost modelate, tot din ghips, cinci exemplare.
Soarta lor a fost elucidată parţial de istoricul Constantin Bercuş, citat în acelaşi volum: “Despre cele cinci exemplare turnate în 1903 se ştie că unul a rămas la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti, altul i-a revenit profesorului Gerota (…), iar acum este depus la Facultatea de Medicină Bucureşti, altul a ajuns la Colegiul Carol I din Craiova (…), al patrulea este expus la Muzeul de Artă din Craiova, iar al cincilea a fost trimis la Iaşi”. Autorii nu spun care este soarta ecorşeelor realizate de Brâncuşi în 1901 şi 1902, dar afirmă că, după 1903, s-au făcut mai multe copii, una pentru Muzeul de Anatomie al Facultăţii de Medicină din Cluj.