Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” a găzduit ieri vernisajul expoziţiei „Un program arhitectural dispărut – Culele din România. Trecut şi perspective” – KULE şi o masă rotundă cu aceeaşi temă. Cele două evenimente au fost organizate în cadrul proiectului cu acelaşi nume, derulat în această perioadă de Institutul Naţional al Patrimoniului (INP), în parteneriat cu muzeele din Gorj şi Vâlcea şi Colegiul Naţional „Spiru Haret” din Târgu-Jiu.
Institutul Naţional al Patrimoniului, în parteneriat cu Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”, Colegiul Naţional „Spiru Haret” din Târgu-Jiu, Muzeul Judeţean Vâlcea „Aurelian Sacerdoţeanu” – Complexul Muzeal Măldăreşti, derulează în această perioadă un proiect de educaţie culturală: „Un program arhitectural dispărut – Culele din România. Trecut şi perspective” – KULE. Proiectul, ce îşi propune să promoveze culele din Oltenia şi să tragă un semnal de alarmă în ceea ce priveşte starea de degradare în care se află aceste monumente istorice unice în lume, a primit o finanţare nerambursabilă de 69.000 lei de la Administraţia Fondului Cultural Naţional – AFCN. Proiectul vizează mai multe evenimente: o expoziţie, o masă rotundă, o excursie documentară şi un concurs având ca temă culele. Vernisajul expoziţiei „Un program arhitectural dispărut – Culele din România. Trecut şi perspective” – KULE, expoziţie ce prezintă imagini vechi (din arhiva INP) şi actuale, a avut loc ieri, la Muzeul Judeţean Gorj. „Expoziţia prezintă numai 20 de cule. În momentul actual sunt 27 de cule monument istoric aflate pe lista patrimoniului românesc. Unele sunt de valoare naţională, altele, din păcate, sunt de valoare locală. Culele sunt prezente în toate judeţele Olteniei, plus două judeţe din Muntenia: Argeş şi Teleorman. În multe dintre judeţe, oficialităţile au încercat şi chiar au reuşit să facă ceva pentru păstrarea şi protejarea acestora. Unele dintre aceste cule au fost deja restaurate; un exemplu de bune practici sunt cele de la Măldăreşti şi Curtişoara. Mai sunt unele cule care au fost transformate, dar îşi păstrează caracteristicile de culă. Din păcate, cam jumătate sunt într-o stare de conservare foarte slabă”, a declarat Florentina Udrea, istoric în cadrul INP şi coordonator al acestui proiect.
Monumente istorice neglijate
Vernisajul expoziţiei a fost urmat de o masă rotundă cu aceeaşi temă, eveniment prin care s-a dorit atragerea atenţiei asupra necesităţii protejării, conservării şi restaurării culelor ce reprezintă un program arhitectural deosebit, specific Balcanilor, şi care sunt, în acelaşi timp, construcţii importante pentru istoria, tradiţia arhitecturală a Olteniei şi Munteniei şi pentru patrimoniul arhitectural naţional. „Din păcate, aceste construcţii sunt pe cale de dispariţie. Unele dintre ele sunt în stare de precolaps şi chiar colaps. Încercăm să salvăm ce se mai poate. Un exemplu de bune practici în acest sens este muzeul de aici şi muzeul din Vâlcea, judeţe care de altfel adăpostesc cele mai multe cule şi care încearcă, cu ajutorul autorităţilor locale, oficialităţilor administrative, să facă ceva pentru acest patrimoniu, respectiv să-l ia în custodie, sub supraveghere, pentru prezervare, protejare şi asta ca să le putem transmite mai departe generaţiilor viitoare, ca un element şi ca marcă identitară românească, specifică zonei de sud a Ţării Româneşti”, a spus Florentina Udrea, adăugând că restaurarea acestor cule depinde în mare măsură de buna colaborare dintre proprietarii culelor, fie că este vorba de autorităţi locale, fie că este vorba de persoane fizice, şi Ministerul Culturii: „Şanse ca pe viitor aceste cule să fie restaurate există. Trebuie însă mult mai multă unitate din partea administraţiilor locale, primăriilor, proprietarilor acestor cule, pentru că există şi proprietari privaţi, şi Ministerul Culturii. Printr-o bună colaborare şi implicare a tuturor acestora se va putea face o activitate conlucrată care să ducă la o bună restaurare a culelor. Să nu uităm însă că ele sunt înscrise deja din 1991 pe lista tentativă UNESCO şi salvarea acestui patrimoniu este un element important dacă dorim să le introducem cândva pe lista patrimoniului mondial ca element de arhitectură oarecum unică dar în acelaşi timp specifică arealului balcanic”.
Elevii din Gorj, implicaţi în salvarea culelor
Pe lângă implicarea activă a profesioniştilor din domeniu în salvarea culelor, proiectul mai urmăreşte, prin latura sa educaţională, sensibilizarea şi responsabilizarea tinerei generaţii în privinţa degradării, uneori până aproape de dispariţiei, a culelor. Tocmai de aceea, unul dintre partenerii INP în acest proiect este Colegiul Naţional „Spiru Haret” din Târgu-Jiu, unitate de învăţământ ai cărei elevi vor participa astăzi la o excursie documentară în judeţele Mehedinţi, Gorj şi Vâlcea, excursie în cadrul căreia vor avea posibilitatea de a cunoaşte culele existente în cele trei judeţe. Cunoştinţele acumulate în urma acestei excursii le vor fi testate în cadrul unei concurs de educaţie culturală pe tema culelor. Concursul se va desfăşura luni, 30 septembrie, la Colegiul Naţional „Spiru Haret” din Târgu-Jiu.
Roxana Lupu
