Problemele din Penitenciarul Târgu-Jiu, reclamate la CEDO

Condiţiile de detenţie din penitenciarele României sunt de mai mulţi ani în atenţia unora dintre cei mai înalţi oficiali din justiţie, respectiv la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) – organism internaţional. Nici deţinuţii închişi la Penitenciarul Târgu-Jiu se pare că nu o duc bine în perioada cât îşi ispăşesc pedepsele, fie că acestea sunt doar de câteva luni sau se întind pe parcursul a zeci de ani.

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a anunţat la începutul acestei luni că va declanşa o dezbatere publică pe tema problemelor din închisorile româneşti, precizând că nu exclude un proiect de lege privind amnistia sau graţierea. Numai anul trecut, România a fost obligată să plătească 460.000 euro, în urma plângerilor soluţionate de CEDO pentru condiţiile precare din penitenciare. Ministerul Justiţiei a cerut în luna martie 2016 la CEDO amânarea luării unei decizii pentru situaţia din penitenciare, decizie care ar obliga ţara noastră să plătească aproximativ 80 de milioane de euro pentru întreţinerea deţinuţilor.
Din cauza încălcării demnităţii umane, protejate de art. 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, o serie de condamnaţi au depus cereri la CEDO prin care se plâng de condiţiile proaste din puşcării, respectiv spaţiu insuficient, lipsa luminii naturale, lipsa accesului la igienă intimă sau la tratament medical, alimentaţia săracă şi invazii de gândaci.
Potrivit reprezentanţilor Penitenciarului Târgu-Jiu, numai în primul trimestrul al acestui an, un număr de şase deţinuţi ai acestei unităţi au formulat plângeri către CEDO. “La ora actuală avem în custodie circa 460 de persoane private de libertate, capacitatea de cazare fiind de 487 de locuri. În trimestrul I al anului 2016, şase deţinuţi de la Penitenciarul Târgu-Jiu au formulat plângeri către CEDO privind condiţiile de detenţie”, a declarat purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Târgu-Jiu.
Din cele 3.950 de plângeri adresate CEDO, majoritatea fac referire la viaţa proastă din puşcării. În general, cauzele aflate pe rolul CEDO dau câştig de cauză celui care se plânge, iar statul român plăteşte daune morale de ordinul sutelor de mii de euro anual, susţin reprezentanţii APADOR-CH. Şi Avocatul Poporului a inclus, la rândul său, zeci de propuneri pentru ameliorarea condiţiilor de detenţie.
Izabella Molnar