Perfecţiuni episcopale în România (III)

73
Cu muncă şi rugăciune, în Muntenia, după ce apare un Apostol românesc la 1683, urmează apoi seria de tipărituri condusă de Antim Ivireanu, egumen de Snagov, fost Episcop la Râmnic, ajuns Mitropolit al Ţării şi în urmă ucis de Turci. El a tipărit cărţi sub îndemnul lui Dosoftei, patriarh al Constantinopolului.

La Bucureşti apare Biblia de la 1688, sub Domnitorul Şerban Cantacuzino, o lucrare importantă cu tipar frumos şi cu stil desăvârşit, fiind lucrarea cea mai importantă a veacului al XVII-lea, accesibilă pentru întregul cuprins locuit de Români din acele timpuri. Din aceste centre de tipărituri bisericeşti , între cele mai însemnate au fost la Râmnic, Târgovişte,Bucureşti şi Iaşi, dezvoltându-se pe îndelete viaţa culturală a românilor prin trezirea conştiinţei lor la ţeluri pe care le aveau şi le au de atins. Astfel s-a creiat limba; astfel s-a creiat conştiinţa românească; şi prin acestea s-au creat marile curente naţionale şi idealurile permanente ale românismului. În acest mod au luat naştere şi echipele militante ale naţionalismului românesc, în jurul Blajului cultural, unde a încolţit ideia noastră de latinitate, punându-se bazele treductibile ale unităţii noastre naţionale şi teritoriale.

Din aceiaşi literatură bisericească şi din tiparul condus de Ierarhi a isvorât literatura cultă, începând cu Văcăreşti şi continuându-se cu Cronicarii, cu Heliade Rădulescu, cu junimiştii şi cu semănătorismul cult de totdeauna. Acestea toate sunt realităţi care nu pot fi contestate, şi care alcătuiesc însăşi temelia vieţii noastre de stat modern şi conştient de menirea pe care o are de îndeplinit în lume şi în răsăritul ortodox-european înflăcărat de episcopat în România. Urmează .
Preot iconom Alexandru Eugen CORNOIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here