Poiana lui Mihai din pasul Vâlcan care lega Ţara Românească de Ardeal a devenit, din nou, loc de pelerinaj „de suflet”. Din 1932, acolo se găseşte un monument ridicat în cinstea lui Mihai Viteazul, care a trecut prin poiană în drumul său spre Viena, fiind nevoit să-şi petreacă în acest platou o noapte. Ulterior, monumentul a fost uitat dar, de 10 ani, pelerinajul a fost reluat, anual.
Ieri, poiana a răsunat de alocuţiuni şi muzică folk, în memoria trecerii voievodului pe acolo.
Societatea culturală „Cultul Eroilor”, din Bucureşti, a hotărât, în primăvara lui 1932, ridicarea unui monument în Poiana lui Mihai, din pasul Vâlcan, comuna Schela, în amintirea trecerii lui Mihai Viteazul pe acolo, în drumul său spre Ardeal. Monumentul din poiană a fost ridicat la stăruinţa locotenentului doctor C. Lupulescu şi fratele său, studentul Ion Lupulescu. Câteva luni mai târziu, mai exact în luna august a aceluiaşi an, monumentul era gata, fiind adus în Târgu-Jiu. La începutul lui septembrie el a fost amplasat în poiană. Monumentul avea peste şase metri înălţime şi în vârf avea un vultur în timp ce pe piedestal, în basorelief, se găsea portretul voievodului Mihai. Evenimentul a fost marcat prin onoruri date de o companie din cadrul Regimentului 18 şi o baterie din Regimentul 7 Artilerie Grea. Slujba religioasă a fost oficiată de preotul Grigore Prejbeanu, protoiereul judeţului. În final a luat cuvântul şi locotenentul doctor C. Lupulescu: „Această bucăţică de pământ e scumpă în relicve şi datori suntem s-o proslăvim şi să ne îndreptăm cu pioşenie paşii către ea, atât în zile de bucurie, cât şi în zile de îngrijorare”. La inaugurarea monumentului ridicat în Poiana lui Mihai, inaugurare care a avut loc la data de 25 septembrie 1932, a participat şi Jean Bărbulescu, cel care, la data de 15 martie 1924 a înfiinţat ziarul „Gorjanul”. Acesta a fost prezent în calitate de secretar al Uniunii ofiţerilor de rezervă, fiind combatant în campaniile Primului Război Mondial.
Locuri istorice
În urmă cu zece ani, monumentul a fost recondiţionat de către primarul din Schela de la vremea respectivă, în acest demers implicându-se şi Alexandru Băluţă, din cadrul Consiliului Judeţean. De atunci, în fiecare an, în a doua duminică a lunii august, oamenii merg în poiană şi îl comemorează pe Mihai Viteazul. Voievodul a ales acest drum pentru că, la vremea respectivă, era singura cale de acces din zonă, între Ţara Românească şi Ardeal. Bătrânii din Schela povestesc că acele păduri şi acei munţi sunt plini de istorie. Paralel cu actualul drum de acces se mai văd, pe alocuri, urmele drumului făcut de daci, care trecea chiar prin actuala Poiană a lui Mihai. De asemenea, la o mai atentă privire, de sub verdeaţa care reprezintă viaţa ce continuă, mai răsar, pe alocuri, urme de tranşee din Primul Război Mondial, când gorjenii luptau să îşi apere meleagurile.
Folk şi poezie în Poiana lui Mihai
La zeci, sute şi chiar mii de ani de la aceste întâmplări, sentimentul de apartenenţă şi de mândrie a fost, din nou, prezent în sufletele celor care au urcat în Poiana lui Mihai. Câţiva poeţi şi câţiva folkişti, o mână de oameni cu suflet mare care au reprezentat, de fapt, vocea românilor şi mai ales a gorjenilor mândri că sunt ce sunt, au amintit de ce există acel monument acolo şi de ce ne numim români şi nu altfel. Doru Stănculescu, Dan Vană, Sorin Minghiat, Adrian Ivaniţchi, Magda Puşcaş, Cristi Buică, Florin Camen, Emeric Imre, sunt doar câteva dintre numele atât de cunoscute ale muzicii folk prezente la eveniment. Acestora li s-au adăugat şi poeţii Dan Mircea Cipariu, Florian Saioc, Spiridon Popescu, precum şi Viorel Gârbaciu, directorul Şcolii Populare de Artă. Nu au lipsit nici oficialităţile şi feţele politice. Din păcate, unii dintre ei, au uitat de ce se află acolo şi au transformat momentul într-o „lustruire de sine”. Cât despre drumul de acces care nu se află într-o stare tocmai bună, atât reprezentanţii Consiliului Judeţean cât şi cei ai Prefecturii Gorj au promis, din nou, că îl vor aranja. Între timp, cei care urcă spre poiană pot rămâne de mai multe ori împotmoliţi cu maşina.
Cruce pentru personalităţile Gorjului
Locul de pelerinj a devenit, din acest an, un loc de închinare şi comemorare nu numai ai lui Mihai Viteazu ci a nu mai puţin de 12 personalităţi care, într-un fel sau altul, şi-au legat numele de cel al judeţului nostru şi de soarta acestuia, de-a lungul timpului. “Sunt 12 nume care au însemnat ceva pentru Gorj, de la Litovoi, care a fost prim întemeietor al ţinutului Gorjului, la Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu, Ecaterina Teodoroiu, Gheorghe Tătărescu şi mulţi alţii. Ca să fiu sincer, am visat că trebuie să fac măcar o cruce, nu neapărat o troiţă. Este o cruce. Nu am făcut-o pentru cineva anume, am făcut-o pentru mai mulţi oameni care au făcut ceva pentru Gorj”, a declarat Alexandru Băluţă. Zilele trecute, după ce a a obţinut avizele necesare, în poiană a amplasat o cruce de lemn care este înconjurată de 12 pietre, pe fiecare dintre acestea găsindu-se numele unei personalităţi. “De 10 ani vin aici, de 10 ani sunt iniţiatorul acestei manifestări. Prima dată am venit aici în 1983. Mi-a plăcut foarte mult dar era într-o paragină totală”, a mai spus Băluţă. De atunci, poiana a devenit loc de pelerinaj.
Dorina Cioplea
