Omagiu – COMEMORAREA LUI BRÂNCUŞI LA MĂNĂSTIREA POLOVRAGI ÎN ANUL 2013

140

Să dăm slavă lui Dumnezeu că ne-a îngăduit ca şi în acest an 2013, când, în data de 16 martie, s-au sorocit 56 de ani de la data când trebuie să ne reamintim permanent vorbele lui Constantin Brâncuşi: Îmi amintesc mereu: nu m-aţi fi căutat, dacă nu m-aţi fi găsit demult.

Aşa am făcut şi noi şi în acest an, un grup ceva mai numeros alcătuit din gorjeni, vâlceni, doljeni, clujeni, dar şi bucureşteni, fiind oaspeţii soborului de maici, aflat în ascultarea maicii stareţe Evghenia, la Mănăstirea Polovragi, pentru comemorarea sculptorului, căutându-l pe Brâncuşi, deoarece l-am găsit mai demult şi nu trebuie să-l dăm uitării, iluminându-i gloria, dacă nu zi de zi, cel puţin la sorocul naşterii, 19 februarie 1876, şi la sorocul morţii, 16 martie 1957.Trebuie să precizez din capul locului că de organizarea aceastei întâlniri interjudeţene de comemorarea sculptorului s-au ocupat brâncuşiologul Ion Mocioi, Gheorghe Cărbunescu, Mihai Sporiş şi subsemnatul, cu aprobarea maicii stareţe Evghenia. Nu de altceva, dar sunt nişte pişcotari buni de dat din coate care, deşi n-au scris niciun rând despre sculptor, se împăunează şi se fălesc cu această faptă creştinească. Slujba de pomenire a oficiat-o preotul călugăr Mitrofan. Au participat la slujba de pomenire domnul Prefect al judeţului Gorj, Ion Claudiu Teodorescu, brâncuşiologul Ion Mocioi şi rectorul Universităţii „Constantin Brâncuşi”, dl. Moise Bojincă, cu soţia şi cei doi nepoţi Ştefania şi Iustin Raul Bojincă, posibili viitori – să ţină Dumnezeu cont de prezicerea mea! – brâncuşiologi, cum e şi bunicul. Ca-n fiecare an, ca un făcut, doamna Bojincă şi de această dată se bucura că, din dragoste pentru Brâncuşi, a lăsat via netăiată, numai şi numai să participe la această pomenire la care vine de 6 ani. Domnul Ion Mocioi ne-a făcut bucuria şi a adus şi pe filosoful Grigore Smeu, gorjean de obârşie, dar trăitor în Bucureşti. Din Gorj au mai participat ziaristul Ion Predoşanu, ţandără de D.N. Cocea, truditor la ziarul de prestigiu înfiinţat în anul 1924, Gorjeanul, condeier care a avut bucuria de a munci alături de poetul Adrian Păunescu, la revista Flacăra. Ion Predoşanu e de loc din comuna Peştişani, dar se ţine a fi şi hobiţean, şi-i bine că-i aşa, îmi spunea că Brâncuşi se poate citi şi studia dimineaţa, la prânz şi seara fără să te plictiseşti.
Scriitorul Vasile Vasiescu, deja consacrat brâncuşiolog, însoţit de Ioana, bătătarnica lui soţie, ne-a făcut o mare bucurie, aşa cum numai cei care sunt de 24 de carate de Gorj, ne-a distribuit gratuit revista „Brâncuşi”, nr.3, în care ne reaminteşte, în editorialul său „Invitaţie la primăvară”,” „…că între 19 februarie şi 16 martie, de fiecare dată, e timpul nostru în care ar trebui să performăm, să ne expunem preocupaţi de criterii şi de imagini (deoarece)… Brâncuşi ne-a livrat lumii”. Cam aşa le spuneam şi eu la o întâlnire cu studenţii de la Universitatea „Constantin Brâncuşi”, la invitaţia făcută de dl. Moise Bojincă şi Ion Mocioi, că ei au, prin diploma de absolvire, paşaport diplomatic Brâncuşi. Oriunde s-ar prezenta în lume cu această diplomă vor fi recunoscuţi ca români absolvenţi ai unei universităţi de prestigiu. Sperăm ca în viitor să fie şi de prestigiu internaţional.
Din RâmnicuVâlcea au participat scriitorul Mihai Sporiş, care anul trecut şi-a lansat şi la Hobiţa cartea „Semne şi sensuri ale sacrului în arta lui Constantin Brâncuşi”, însoţit de fratele său Gheorghe Sporiş, artist fotograf şi montaniard potecar pe crestele tuturor munţilor. De asemenea au mai fost preotul Nicolae State-Burluşi, poreclit pe bună dreptate Badea Cârţan, deoarece este singurul preot care împarte cu dărnicie iconiţe şi cărţi de rugăciuni. Scriitorul vâlcean Ioan Şt. Lazăr a venit însoţit şi de o distinsă echipă de clujeni care participaseră şi la comemorarea fostului mitropolit Bartolomeu Anania, condusă de preotul profesor Ştefan Iloaie, care predă religia la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj. Nu trebuie să-l uităm nici pe scriitorul şi cercetătorul chimist Marian Pătraşcu, fost coleg de facultate şi de an cu ing. David Viorel, directorul general de la ARTEGO. A mai fost şi editorul de cărţi, istoricul Eugen Petrescu, preşedintele Asociaţiei naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” – Filiala judeţeană Vâlcea. La o astfel de întâlnire nu putea să lipsească Gheorghe Cărbunescu, gorjeanul de la Alimpeşti, absolvent al Liceului „Tudor Arghezi”, din Târgu-Cărbuneşti, dar devenit vâlcean de vreo 30 de ani, omul care cântă, din pasiune, romanţe tot aşa de bine ca şi consacraţi ai romanţei precum regretaţii Ion Luican, Mia Braia sau Ioana Radu. A scos până acum două ediţii de CD-uri cu romanţe şi are în pregătire o a treia ediţia. La data când scriu acestea el deja se află pentru a treia oră în Republica Moldova, invitat al Televiziunii, ca să ţină concerte la Chişinău, Bălţi şi Soroca, împreună cu Ion Lupu, cântăreţ de muzică polulară.
Nu trebuie să uităm mai ales pe artistul fotograf George Boban, care a fost prezent, şi-i mulţumim, la toate iluminările şi evenimentele brâncuşiene. An de an şi acţiune de acţiune ne-a însoţit peste tot, chiar şi la Paris, când s-au comemorat 50 de ani de la moartea sculptorului, pentru a imortaliza prin fotografie şi printr-un film artistic manifestările dedicate lui Brâncuşi. George, ca artist al imaginii, ştie că fotografia este necrologul unei clipe şi nu vrea să se piardă, păstrând-o şi redând-o eternităţii. I-am mai recomandat şi cu altă ocazie să-şi editeze un album Brâncuşi cu fotografiile făcute de el. Acest album este mai mult decât necesar, mai ales acum când nu găseşti nici o carte sau album dedicat sculptorului în nicio librărie din Gorj, dar în librările din România nici atât.
Ce bine ar fi dacă s-ar reedita cărţile „ Brâncuşi Viaţa” şi „Brâncuşi Opera” scrise de brâncuşiologul Ion Mocioi, cărţile „Aşa grăit-a Brâncuşi” şi „Urcând Coloana Infinită”, ale doamnei Sorana Georgescu Gorjan, cărţile „Brâncuşi versus Brâncuşi”, „Muzeul fără pereţi” şi „ după Brâncuşi” ale lui Vasile Vasiescu, „Brâncuşi şi civilizaţia imaginii” a lui Constantin Zărnescu, precum şi încă multe alte cărţi dedicate vieţii şi operei sculptorului. Aşa cum din nicio librărie din România nu trebuie să lipsească poeziile lui Mihai Eminescu, tot aşa nicio lucrare dedicată lui Brâncuşi nu trebuie să lipsească. Eminescu şi Brâncuşi sunt, vorba lui Vasiescu, cei care „ne-au livrat lumii”. Prin ei să respirăm spiritual şi să ne apărăm graniţele de cei care ne denigrează Romînia.
Brâncuşiologul Constantin Zărnescu a lipsit, fiind oprit la Cluj de o gripă rebelă primăvăratică. Însănătoşire grabnică, Costică !, Brâncuşi are nevoie de tine ca să-i mai faci o ediţie a cărţii cu Aforisme.
Ştefan I. Stăiculescu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here