Omagierea lui C. Brâncuşi, la Obeliscul din Parcul Hobiţa

142

Face ce face Venerabilul Lojii Masonice Hobiţa şi, an de an, gândeşte dar şi înfăptuieşte câte o faptă demnă de recunoştinţă pentru hobiţanul de geniu Constantin Brâncuşi. De data aceasta, pe 17 martie, a dezvelit trei plăci de marmură cu înscrisuri absolut necesare pentru punerea în valoare a unui bust de-al lui Brâncuşi, ridicat cu 40 de ani în urmă, într-un părculeţ aflat la intersecţia drumului ce duce la Casa memorială C. Brâncuşi, din Hobiţa.

Oamenii inimoşi
În primul rând, pe soclul sau obeliscul cu pricina nu se scrisese nimic, deci nu se ştia în cinstea cui este ridicat şi nici când. Abia, cu ochii holbaţi se putea citi, în spatele bustului de piatră că este opera sculptorului Vasile Năstăsescu. Un grup de oameni inimoşi – numit grup de iniţiativă – au strâns banii necesari. Şi nu puţini, ci vreo 7.000 de lei. Au pus mână de la mână familia Tănăsie Lolescu, prof. Ionel Pavel, ing. Ion Voiculescu, expertul contabil Grigore Brâncuşi, Ion Busuioc, Obştea Peştişani(vreo mie de lei, datoraţi preşedintelui-director executiv ec. Ion Poenaru) şi, mai ales, prin osârdia Fundaţiei „Casa Brâncuşi-Hobiţa”, preşedinte prof.univ.dr. Moise Bojincă, între altele şi rectorul Universităţii „C. Brâncuşi” din Târgu-Jiu.

Cele trei înscrisuri în marmură
Au fost alese de către brâncuşiologul prof.univ.dr. Ion Mocioi, un scriitor generos care-a mai editat şi o Monografie a Poetului Erou Ion Gheorghe Angliţoiu, căzut glorios în anul 1942, la Stalingrad, în stepa calmucă. Şi el născut tot în Hobiţa lui Brâncuşi. Prima placă are înscrisul simplu: „C. Brâncuşi(1876-1957)”. Urmează un citat aforistic de-al „scriitorului” C. Brâncuşi: „Tot ceea ce se creează prin filozofie şi spirit e bucurie, lumină, libertate, tot ce e pornit în alt sens e lucru irosit”.
Despre imensul creator al sculpturii moderne universale s-au exprimat scriitori, critici de artă şi diverşi oameni de cultură de pe întreg mapamondul. Iată de ce i-a fost greu rafinatului Ion Mocioi să aleagă un citat relevant şi cuprinzător, în acelaşi timp. Totuşi, inspiraţia l-a condus la citatul din Eugen Ionescu: „Locul lui Brâncuşi în universalitate este dat de legătura artei sale cu tradiţiile folclorice româneşti”.
Îi dăm perfectă dreptate Venerabilului Tănăsie Lolescu în spusele domniei sale: „În anul 1973, pe timpul hulitului regim era în fruntea comunei primar Constantin Nicolcioiu. A ridicat acest obelisc – statuie sau bust îi zicem noi. Timpul a trecut şi bustul a intrat în uitare. Practic, în negura uitării. Un grup de cetăţeni ai satului Hobiţa, în frunte cu Moise Bojincă, din Frânceşti, şi Consiliul Local au sprijinit ideea punerii în valoare a acestei creaţii artistice omagiale. Înainte de a se naşte opera lui Brâncuşi, s-a născut Omul Brâncuşi. Să ne plecăm în faţa lui şi apoi în faţa operelor pe care le-a creat cel plecat desculţ de pe meleagurile Hobiţei.”

Oaspeţi de seamă
Pe „Drumul lui Brâncuşi”, adică peste puntea dintre Hobiţa şi Brădiceni a sosit, evident, pe jos poetul, publicistul şi colaboratorul Gorjeanului – Ion Căpruciu. Domnia sa propune ca această fostă potecă se fie denumită „Drumul lui Brâncuşi”. De la Motru a sosit inginerul cu mare drag de poezie, Romulus Modoran, care-a recitat cu mult patos interpretativ poemul „Regretabila povară” al Poetului Naţional Adrian Păunescu. Tot din Motru a venit şi a recitat o poezie „Zbor spre Infinit” profesorul şi poetul – cu nouă volume de poeme – Ion Sabin Cerna. Poezia domniei sale şi o recenzie a volumului ce l-am primit cu autograf le vom publica în perioada următoare. Este greu de cuprins, în puţine rânduri, cam tot ce s-a vorbit la această superbă manifestare de suflet încheiată ca la un parastas cu o masă la hobiţanul Ion Busuioc.
Dacă primarul suspendat al comunei Peştişani, ing. Florin Pavel, nu avea cum să ajungă la manifestare, fiind la Penitenciarul Rahova, ei bine, viceprimarul Ilie Fuiorea-Bute n-a catadicsit să fie prezent, dar nici să răspundă la telefoanele sale. Ne-am bucurat, totuşi, că primarul oraşului Tismana, prof. ing. Marian Slivilescu a onorat manifestarea omagială închinată lui Brâncuşi. Cum la fel au fost prezenţi şi consilierii locali ai comunei Peştişani: prof. Ionel Pavel, Constantin Fuiorea(preşedintele organizaţiei PRM Peştişani), Ovidiu Gelatu(tot PRM-ist, împăcat cu şeful lui) şi Corneliu Nicolcioiu-Garincea(PNL).
Cât despre poetul Sabin Firiza era să uit, cu totul şi cu totul, chiar dacă talentul său oratoric şi poetic a impresionat. Amintirile strănepoatei Ioana Brâncuşi, căsătorită Blendea, le vom publica altădată.
Ion Predoşanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here