Obiceiurile maramureşene, explicate prin măşti, la Muzeul Judeţean Gorj

550

foto 046Măştile folosite în diferite ritualuri şi obiceiuri din judeţul Maramureş dar şi o serie de filmuleţe documentare despre meşteşuguri pe cale de dispariţie, din aceeaşi zonă, au fost prezentate ieri la Muzeul Judeţean Gorj.

Expoziţia „Masca şi rolul ei în Sărbătorile de Iarnă în Maramureş” a fost vernisată în prezenţa mai multor oameni de cultură dar şi a unor elevi de la Liceul de Muzică şi Arte Plastice din Târgu-Jiu.

Expoziţia pe care reprezentanţii Muzeului din Baia Mare au adus-o la Târgu-Jiu este formată din mai multe exponate-obiect, din texte informative aşezate lângă acestea dar şi panouri cu diferite imagini din Maramureş şi din timpul realizării măştilor. Au fost prezentate şi filme despre meşteri şi meşteşuguri care, încet încet se pierd. Toate acestea au fost posibile în contextul unui parteneriat între cele două muzee, care durează de aproximativ doi ani. „Noi am venit la Târgu-Jiu printr-o colaborare mai veche şi la cererea dânşilor noi le-am adus măşti legate de obiceiurile de sfârşit de an din Maramureş, măşti interesante care se referă atât la o alungare a spiritelor rele care se adună pe parcursul întregului an şi care trebuiesc alungate la sfârşit, astfel încât anul nou, care vine, să fie curat şi să înceapă sub auspicii bune”, a declarat Janeta Ciocan, din cadrul Muzeului din Baia Mare.

„Anul vechi este înmormântat”

foto 053În cadrul expunerii sale de la vernisaj, Janeta Ciocan a explicat despre cele două ritualuri reprezentate de exponate. „Există şi un costum de preot, în cadrul unui ritual de înmormântare, anume înmormântarea anului vechi. Sunt câteva sate pe Valea Someşului, în Ţara Codrului, care practică acest obicei. Anul vechi este înmormântat şi se realizează o înmormântare cu adevărat la care participă chiar şi preotul satului. Şi când anul vechi este alungat pe Someş în acel moment cel care joacă rolul anului învie şi începe jocul şi dansul în satul respectiv”, a povestit Ciocan. Alături de personajele morţii şi al preotului există şi bondroşi, draci care sunt interpretaţi de bărbaţi îmbrăcaţi în costume speciale. Aceştia au măşti şi costume împodobite cu talăngi care scot un zgomot mare. „Dracii”, îmbrăcaţi astfel, merg pe drum, prin sat, şi încearcă să atingă sătenii pe lângă care trec şi care, iniţial, se feresc. „Ulterior sătenii se lasă atinşi, existând credinţa că astfel sperie dracii şi spiritele rele, care nu le mai fac rău tot anul”, a mai spus băimăreanca.

Păpuşi pentru fetele bătrâne

Obiceiul înmormântării anului vechi nu este singurul prezentat la Târgu-Jiu. „Am adus şi măşti legate de alte obiceiuri. Există în Maramureş un obicei, la fetele şi feciorii necăsătoriţi. Practic, în noaptea de Anul Nou, în faţa casei feciorilor tomnatici şi a fetelor bătrâne se pune câte o păpuşă realizată din paie şi îmbrăcată în lucruri mai vechi într-un loc greu accesibil iar dimineaţă este coborâtă, dacă este fată, de către feciorii satului.

La fete se pune păpuşa îmbrăcată în bărbat şi la flăcăi păpuşa îmbrăcată în fată. Pe ea este scrisă o poezioară prin care se motivează de ce fata respectivă sau băiatul respectiv nu s-a căsătorit până atunci. Păpuşile sunt mirii lor şi, după ce se coboară şi se citeşte de către întregul sat poezioara, cei vizaţi sunt obligaţi să invite tineretul în casă şi bineînţeles e un motiv de joc. Ideea este de a aduce, pentru tinerii respectivi, aminte destinului că şi aceştia trebuie să se căsătorească”, a povestit muzeograful din Baia Mare. Acest obicei se păstrează în satele din Ţara Maramureşului, judeţul cu acelaşi nume fiind împărţit în patru zone etnografice şi anume Ţara Maramureşului, Ţara Chiuarului, Ţara Lăpuşului şi Ţara Codrului. Expoziţia va rămâne la Muzeul Judeţean Gorj timp de o lună.

Dorina Cioplea

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here