În concepţia noilor dascăli de la proaspătul pensionat târgujian, „preceptorii” (adică dascălii) trebuie să aibă deopotrivă „nu numai cunoştinţe”, ci şi un „metod bun”, ba chiar să fie „moralnici”. Şcolarii „trebue pedepsiţi, însă nu bătuţi, precum fac pseudomagiştrii, ce silesc copiii să înveţe totul pe dinafară”, fără a înţelege ce învaţă şi rămânând astfel „tâmpi la minte”.
Din răspunsurile date de profesorii „testaţi” şi trimise Eforiei de N. Al. Popescu-Craiovescu rezultă o concepţie destul de sănătoasă şi practică privind educaţia şi instrucţia preconizate a se desfăşura la şcoala de fete din Târgu-Jiu, unele din ideile acestora fiind percepute, desigur, ca „alternative” la învăţământul public şi la spiritul „lancasterian” oficial al şcolii româneşti din acea vreme.
Dacă, în privinţa pregătirii dascălului de franceză Petre Popescu, Eforia are reţineri (poate şi datorită vederilor mai „liberale” declarate în lucrarea de control!), ceilalţi sunt „aprobaţi” să predea limbile română şi germană de dimineaţă, iar lucrul de mână – după masă. Cât priveşte forma de organizare a pensionatului dorit, acesta va funcţiona doar ca „şcoală externă” cu program de zi.
În ciuda caracterului „alternativ” faţă de „şcoala publică” din Târgu-Jiu, pensionatul înfiinţat în 1845 (socotindu-se de boierii locali „foarte trebuincios”) se dovedeşte viabil. Când în ianuarie 1846 Nicolae Simonide, revizorul şcoalelor din Ţara Românească, inspectează Şcoala publică din Târgu-Jiu, acesta va constata că, în paralel, funcţionează în oraş un pensionat de fete cu 9 şcolăriţe.
Într-o adresă înaintată Eforiei de paharnicul Sâmboteanu se preciza că „împins de dragostea de a vedea oraşul înflorind şi pe fiicele oraşului cultivate printr-o creştere mai bună”, împreună cu paharnicul Gheorghe Magheru a stăruit pentru deschiderea pensionatului pe cheltuială proprie. Eforia este rugată să-i dea voie profesorului Petre Popescu să predea până la angajarea unui „profesor” şi a unei „dame franţeze”. Va fi angajat, de asemenea, un profesor de „clavir”, în aceeaşi idee de a oferi o educaţie aleasă propriilor vlăstare. (Va urma)
Prof dr. Zenovie CÂRLUGEA
