La scurt timp după invazia militară a Rusiei în Ucraina, grupul Partidului Popular European (PPE) a înțeles că ne aflăm în fața unui război care va afecta puternic Ucraina și Uniunea Europeană și că avem nevoie de un plan de reacție bine pus la punct.
Fără nicio ezitare, grupul PPE a susținut prioritățile de bază ale Uniunii, acțiuni care se derulează fără încetare, încă de la începutul războiului: livrarea de arme de către UE și statele membre și ajutarea Ucrainei să se apere; deschiderea de coridoare umanitare sigure pentru civilii care fug de atacuri și impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei și Belarus.
În plus, grupul PPE a propus ca principalele linii politice de acțiune în ceea ce privește Rusia să pornească de la un test de stres pentru toată legislația europeană existentă, astfel încât aceasta să fie ajustată la noua realitate a războiului și să fie modificată pentru a asigura trei obiective de bază: excluderea participării Rusiei din orice activitate europeană, consolidarea independenței față de Rusia și creșterea autonomiei UE, precum și consolidarea relației cu Ucraina/Vecinătatea de Est.
În derularea acestui test de stres, unul dintre domeniile prioritare pentru grupul PPE este agricultura. Fermierii și întreprinderile rurale au fost afectate de consecințele invaziei Ucrainei de către Rusia într-un mod fără precedent. Creșterea prețurilor în special la energie, îngrășăminte și hrană pentru animale, a creat perturbări economice în sectorul agricol și comunitățile rurale și a condus la probleme de lichiditate pentru fermieri și micile întreprinderi rurale active în procesarea, comercializarea sau dezvoltarea produselor agricole.
În acest domeniu, creștin-democrații din PE atrag atenția că avem nevoie de un plan de acțiune holistic al UE pentru a asigura securitatea alimentară în UE și în țările terțe (Africa de Nord), care vor fi grav afectate de criza actuală.
Printre principalele acțiuni pe care grupul PPE le consideră necesare pentru a evita o criză alimentară se numără:
– sprijinirea producției agricole din Europa, inclusiv pescuitul, acvacultura și întregul lanț valoric (prelucrare, vânzare cu amănuntul etc.), chiar și prin permiterea utilizării temporare a produselor de protecție a plantelor în zonele de interes ecologic.
– utilizarea tuturor instrumentelor disponibile ale Politicii agricole comune (PAC) și ale Politicii piscicole comune (PCP) pentru a stabiliza piețele.
– măsurile de urgență în domeniul pescuitului și acvaculturii ar trebui să includă: compensații pentru operatori pentru a acoperi costurile suplimentare ale acestora, sprijin pentru încetarea temporară a activităților de pescuit și sprijin pentru organizațiile de producători și pentru întregul lanț valoric, pentru depozitarea temporară a produselor pescărești și de acvacultură prin FEMAF; creșterea limitei ajutorului de stat până la 500.000 EUR per navă în cadrul de minimis; includerea pescuitului și a acvaculturii în „Cadrul de criză temporară pentru măsurile de ajutor de stat”.
– amânarea oricărei noi inițiative legislative în cadrul Strategiei de la fermă la furculiță și a Strategiei privind biodiversitatea, în special cele care au un impact negativ asupra capacității interne de producție alimentară, până când impactul crizei este pe deplin cunoscut.
Pornind și de la aceste linii de acțiune, Parlamentul European a adoptat un raport privind Sprijinul temporar excepțional în cadrul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) ca răspuns la impactul invaziei Rusiei asupra Ucrainei. Prin măsurile propuse, fermierilor și IMM-urilor agricole primesc asistență de urgență, pentru a asigura continuitatea activității agricole în UE. Practic, este vorba despre o sumă forfetară unică, în valoare de 15.000 euro maxim pentru un fermier și 100.000 euro maxim pentru o întreprindere agricolă activă în procesarea, comercializarea sau dezvoltarea produselor agricole.
M.P.
