O doamnă a brâncuşiologiei

104

Există şi o astfel de ştiinţă, a brâncuşiologiei, disciplină ştiinţifică rezervată acelor cercetători care şi-au dedicat şi-şi dedică, în continuare, activitatea lor de cercetarea operei şi vieţii lui Constantin Brâncuşi.

În lume sunt foarte mulţi, dar la noi în România au rămas, din păcate, din ce în ce mai puţini – îi numeri pe degete – parcă sculptorul ar fi de pe alte meleaguri, nu din această ţară blagoslovită de Dumnezeu. Sculptorul este chiar din Gorj, deşi a murit, din cauza unor imbecili ai vremurilor apuse – mă refer la perioada 1945 – 1965 – ca cetăţean francez. Dar stau şi mă întreb, cu logica de acum, dacă ar fi venit în ţară, aşa cum el, sculptorul, a solicitat, nu cumva ar fi murit la Canal sau prin vreo puşcărie? Aceeaşi soartă presupun că ar fi avut-o şi George Enescu, şi Mircea Eliade şi Emil Cioran şi mulţi alţii ca şi ei.

Dintre cercetătorii care s-au ocupat şi se ocupă cu destoinicie, în continuare, de Steaua Polară a sculpturii mondiale, se remarcă cercetătoarea Sorana Georgescu – Gorjan, fiica inegalabilului inginer Ştefan Georgescu – Gorjean care, cu profesionalism, a pus în aplicare gândirea artistică a lui Constantin Brâncuşi la realizarea celei de-a Opta Minuni a Lumii, Coloana Infinită.
Sorana Georgescu – Gorjan împlineşte în data de 1 martie, ziua când Primăvara ne bate la uşă cu un buchet de ghiocei, un frumos număr de ani, ani pe care şi i-a dedicat în totalitate cercetării operei şi vieţii sculptorului. Pregătirea sa universitară însoţită şi de o ţâră de noroc au ajutat-o ca să muncească în activitatea de cercetare la Editura Academiei Române, ca redactor principal. Limbile străine studiate au ajutat-o, în cercetare, ca o busolă îndreptată către polul Succes. A redactat peste 40 de publicaţii periodice, printre care ,,Revista Română de Istorie a Artei” şi 60 de cărţi, între care ,,Dicţionarul englez – român” şi ,,Brâncuşi în România” a lui Barbu Brezianu. A fost şi este o altruistă.
Începând cu anul 1991 a publicat peste 65 de studii şi articole dedicate cunoaşterii operei brâncuşiene, în reviste de cultură, în volume colective, precum şi în anumite cotidiene. Printre cărţile publicate se remarcă ,,Istoria Colanei Infinite” şi ,,Urcând Coloana Infinită”, apărute în anul 2001, când s-au sărbătorit 125 de ani de la naşterea sculptorului.
Pe vremea când Nae Diaconu s-a ocupat de Editura Fundaţiei ,,Constantin Brâncuşi” şi scotea anual 4 – patru – numere, da, chiar 4 numere, din Revista ,,Brâncuşi”, doamna Sorana a publicat şi cartea Ştefan Georgescu – Gorjan, constructorul Coloanei.
A prezentat comunicări la colocvii naţionale şi Internaţionale şi a elaborat Studiul istoric pentru proiectul de restaurare a Coloanei Infinite. A scris şi a făcut comentariul pentru videofilmul Constantin Brâncuşi sau Lecţia despre Infinit.
S-a ocupat cu devotament de publicarea postumă a cărţilor inginerului Gorjan şi de valorificarea arhivei acestuia. A militat, ca o adevărată luptătoare, pentru păstrarea integrităţii Coloanei Infinite şi împotriva ideii de clonare a Celei de-a Opta Minune a Lumii. Susţine, an de an, comunicări interesante, alături de prof.dr. Zenovie Cârlugea şi de prof.dr. Ion Mocioi, la Congresele Internaţionale de Dacologie.
Primăvara aceasta, a anului 2010, ne-a adus o veste venită pe-o rază de-a Păsării Măiastre, că doamna noastră, Sorana Georgescu-Gorjan, mai scoate o carte care se va numi Aşa grăit-a Brâncuşi. Felicitări, de pe-acum! De redactarea acestei cărţi se va ocupa un alt damblagiu( figurativ: chef, poftă, dedicat unei cauze) în ale brâncuşologiei, scriitorul Vasile Vasiescu, ţandără de gorjean, dar truditor, din greu, în Capitală. Vasile Vasiescu a tipărit anul trecut cartea – iată celebră, de-acum – cu titlul după Brâncuşi pe care a lansat-o la Mănăstirea Polovragi, în anul 2009, când am comemorat, în 16 martie, 132 de ani de la moartea sculptorului.
La ceas aniversar, noi gorjenii, dar şi alţi trăitori de pe-aci, din Ţara lui Brâncuşi, vă dorim sănătate şi să urcaţi cât mai sus pe Coloana Infinită a nemuririi în opera dedicată Stelei Polare a sculpturii mondiale.
La mulţi ani, Sorana!
Prof. Ştefan Stăiculescu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here