– …Domnule, Mogul sau Moglan e acela?
– În mare, este vorba de oameni la fel, din punct de vedere material şi la corpolenţă, dar nu şi la inteligenţă şi comportament. Unii sunt în funcţii de conducere aleşi bine, la fel în afaceri legale. Aceştia sunt cinstiţi în relaţiile cu oamenii şi respectuoşi faţă de oricine.
Şi mai ales de oamenii de rând din punct de vedere material şi social.
– Zău! Chiar aşa?!
– Da, Domnule. Însă nu toţi, pentru că şi între această categorie de români, ca şi la alţii… sunt Moguli sau Moglani cum este şi în pădure: printre copacii înalţi, verzi şi drepţi spre cer, sunt şi copaci uscaţi din diferite motive.
– Adică? Mai concret?
– Păi…sunt unii care vorbesc necuvincios, fără motive, uneori dictatorial din nimic. Comportarea lor îmi aminteşte de unii dictatori de pe timpuri apuse sau de stăpânii de sclavi din poveştile mai vechi…
– Lasă vorbele, Domnule! Treci la persoane concrete pentru că aşa se combate mai bine, la concret, şi poate ne mai publică şi pe noi…
– Aş vrea eu! Însă nu mai îndrăznesc, La vârsta mea şi trecut prin mai multe…şi cum sunt fără gardă de corp şi relaţii sus puse, aşa cum au unii mogulani, şi nu numai ei…Cine să mă apere, Domnule?!…
– Eh, nu chiar aşa! Aude naţia şi se supără.
– Lasă aşa! Tu poţi să scrii mai bine şi mai concret despre ei, dacă ai spatele asigurat…
– Nu, nu am… La mulţi ani în 2010!
– Şi ţie la fel!
D.C.G.-Vârtejeanu
