O carte deosebită despre „Sănătatea creierului pe înțelesul tuturor”, de academicianul Alexandru-Vlad Ciurea

587

Motto:
„Summum bonum medicinae sanitas.” (lat. „Supremul bine al medicinii este sănatatea.”)
„Medicus curat, natura sanat.” (lat. „Medicul îngrijește, natura vindecă.”)
Hipocrate
„Medicus nihil aliud est quam animi consolatio.”
(lat. „Medicul nu este decât un mângâietor al sufletului.”)
Petronius

Reputatul profesor universitar doctor, membru de onoare al Academiei Române, „un lord al creierului”, savant cu reputație națională și internațională, a dat publicității o carte de excepție cu titlul „Sănătatea creierului pe înțelesul tuturor”, Editura Bookzone, București, 2022. Din titlu ne dăm seama că această carte excepțională se adresează în primul rând nespecialiștilor în materie. Cartea este dedicată conducerii Spitalului Clinic Sanador.
Înainte de toate, considerăm că sunt necesare unele explicații pe marginea unor texte mai sus-prezentate în motto. Al doilea citat ilustrează un principiu al lui Hipocrate referitor la faptul că boala este înțeleasă ca un fenomen al naturii, nu ca o pedeapsă a zeilor. Cu privre la maxima aparținând lui Petronius, trebuie să arătăm că într-adevăr aparatura și metodele moderne ale științei medicale dau dreptul medicului să poată intreveni și modifica procesul patologic, dar vechiul dicton latin trebuie reținut în sensul că orice boală este o suferință a sufletului, de aceea, acțiunea morală a medicului este indispensabilă și constituie o încoronare a profesiei lui, aspect pentru care pledează și autorul acestei cărți în capitolul al VIII-lea, „Comunicarea cu pacientul.”
Născut la Vaslui, 29 august 1940, acest celebru neurochirurg a absolvit Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov, după care, în 1964, termină studiile la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. Șaguniști sunt și cei doi renumiți intelectuali, oameni cu vază, Academician Ioan-Aurel Pop, președintele actual al Academiei Române, mare istoric, și prefațatorul acestei cărți, părintele Constantin Necula, prodecanul Facultății de Teologie „Andrei Șaguna” din Sibiu.
Cu un doctorat în medicină, obținut în 1974, se impune printr-o activitate sârguincioasă și perseverentă, urcă pe toate treptele profesiei de neurochirurg, apreciat în țară și peste hotare, prin lucrările sale culminând cu „Tratatul de neurochirurgie” în două volume. O activitate de peste 50 de ani consacrată „bijuteriei” corpului uman, un fel de „centrală” pentru organism. A operat peste 23 000 de persoane, a condus spitale, a întemeiat un „Centru de Excelență în Neurochirurgie și Neurologie”, a format generații de neurochirurgi.
Profesionist desăvârșit și un mare pedagog, recent și-a asumat o însemnată misiune, de a scrie o carte cât mai accesibilă pentru publicul larg. Cartea este foarte bine compartimentată, structurată pe douăsprezece capitole, fiecare purtând câte un titlu și câte o maximă aparținând unor celebrități, pe baza unor experiențe de veacuri. De bună seama că aceste sentințe și citate sunt legate de informațiile autorului despre misterele creierului.
Primul capitol, „Creierul uman”, reprezintă o scurta incursiune anatomică, având ca motto un aforism al lui Vergiliu: „Mens agitat molem” (lat. „Spritul mișcă materia”), adică materia e însuflețită de un principiu spiritual, fără de care ar rămâne inertă. Creierul uman, cea mai evoluată structură din sistemul nervos, are ca celulă de bază – neuronul. Puterea creierului, după neuroanatomiști, constă în numărul de conexiuni ale neruonilor, numite sinapse. Celulele nervoase sunt protejate de celule gliale, iar mielina este o substanță care apără si izolează fibrele nervoase. Când apar zone de demielenizare, se pot produce boli neurodegenerative. După o statistică, 4% dintre copiii care se nasc în România sunt supradotați. Cu aceștia ar trebui să se lucreze separat. Douăsprezece procente din populația globului sunt stângaci, numărul lor fiind foarte mare în SUA. În anumite activități, stângacii, în comparație cu dreptacii, au anumite avantaje. Leonardo da Vinci nu scria de la stânga la dreapta, ci de la dreapta la stânga, iar ca să poți citi scrisul, trebuie să privești în oglindă. Acest geniu era ambidextru, adică avea capacitatea de a se folosi cu îndemânare de ambele mâini, ambele emisfere funcționând perfect concomitent. La dreptaci, emisfera stângă funcționează mai bine, iar la stângaci invers.
În capitolul al II-lea, facem cunoștință cu „Factorii nocivi asupra creierului”, un capitol marcat prin adagiul „Non est vivere, sed valere vita est” (lat. „Nu e totul să trăiești, ci să fii sănătos”), aparținând lui Marțial, care, după cum vedem, pune semnul egalității între viață și sănătate. Se referă la o mai bună prețuire a sănătății trupești și spirituale.
Alexandru-Vlad Ciurea oferă explicații asupra sindromului de epuizare nervoasă, ca urmare a stresului cronic, fenomen numit burnout, care se manifestă prin simptome clinice, fizice, psihologice si cognitive. Urmează prezentarea câtorva căi de combatere a burnoutului: evitarea forțării organismului și în special a encefalului, evitarea stresului, respectarea perioadei de concediu.
Poluarea celulei nervoase facilitează apariția bolilor degenerative și neurovasculare, comentate în capitolul al treilea, având ca motto; „Sustine et abstine” („Îndură și abține-te”), o deviză a stoicilor, recte filosoful stoic Epictet care îndeamnă să suportam cu bărbăție vicisitudinele vieții și să ne ferim de pasiunile care ne imbolnavesc sufletul.
Odată cu îmbătrânirea creierului, și sinapsele se epuizează chimic, dând naștere bolilor degenerative: Alzheimerul, boala uitării, Parkinsonul, demența neuronala, vasculară și mixtă. Factorii de risc ai bolii Alzheimer sunt: vârsta, genetica, obezitatea, diabetul, hipertensiunea arterială și traumatismele cranio-cerebrale. Din nefericire, încă nu este o boală tratabilă, medicamentele indicate incetinesc, dar nu pot opri evoluția sa. Boala Parkinson, cauzată de stări majore de stres, traumatisme cranio-cerebrale, de sifilis și Covid-19, poate fi tratată cu medicamente. Bolile neurovasculare pot fi provenite din accidente vasculare de tip ischemic, adică de închiderea vaselor sau de tip hemoragic, când vasele se rup. Depistate fără întârziere, deci la timp, pot fi tratate. Mai sunt și anevrisme intracraniene, malformații vasculare deosebit de periculoase.
„Despre mentenanța creierului” aflăm din al patrulea capitol, având ca maximă „Mens sana in corpore sano” (lat. „Minte sănătoasă într-un corp sănătos”). Din această maximă a lui Juvenal deducem că sănătatea trupească a omului condiționează și pe cea a minții, deci a encefalului. În vremea noastră a devenit deviza sportivilor. Autorul cărții enumeră și comentează toți factorii care asigură mentenanța creierului, adică factorii de întreținere, de îngrijire și de tratare. Acești factori sunt: hrana sănătoasă, vegetalele și substanțele numite neurotransmițători: carnea slabă, peștele, semințele, pătrunjelul, usturoiul, busuiocul, ceaiul verde. Alți factori: aerul curat, motilitatea, adică menținerea fizică a organismului, prin efectuarea unor mișcări de contracție și de relaxare a unor organe cu musculatură netedă; scrisul de mână, foarte util pentru creier, ca apa sau ca hrana zilnică; muzica (meloterapia), socializarea, informațiile noi, compania animalelor, dansul, odihna, somnul foarte benefic, evitarea stărilor conflictuale, vorbitul mult pe telefon, stresul, fumatul, alcoolul, radiațiile. Gândirea pozitivă are un rol imens, de asemenea, ritmul sănătos prin trezirea dimineața devreme, mic dejun ușor, limitarea stresului.
„Știință și credință” este titlul celui de al V-lea capitol însoțit de vestita maximă a filosofului francez René Descartes, care așează rațiunea la temelia întregii vieți spirituale: „Cogito, ergo sum” (lat. „Cuget, deci exist”). Apare în latină, pentru că în acea vreme, savanții își scriau lucrările în limba latină. După evidențierea unor repere istorice ale credinței creștine, autorul Alexandru-Vlad Ciurea afirmă că știința merge mână în mână cu credința, iar creierul uman este legat de divinitate. S-a descoperit că în cortexul cerebral (scoarța cerebrală), în zona mai ales stânga parietală, se află „centrul credinței în Dumnezeu”. Serotonina din creierul uman este numită molecula credinței. Să ne amintim de celebra afirmație a lui Einstein: „Știința fără credință este oarbă. Credința fără Știință șchioapătă.” Redăm afirmațiile unor renumiți neurochirurgi: Ben Carson: „Doamne, eu voi fi mâinile, iar Tu vei fi neurochirurgul”; Brian Beyerl: „Eu sunt un bisturiu în mâinile lui Dumnezeu”. Profesorul Dănăilă: „În creier se intră doar mână în mână cu Dumnezeu.”
„Influența Covid asupra creierului” reprezintă titlul capitolului al VI-lea, prezent sub semnul unui citat aparținând lui Winston Churchill: „Dacă treci prin iad, nu te opri din mers”, cu alte cuvinte să nu te pierzi cu firea în momente grele ale vieții. Autorul întărește afirmația lui Einstein că în asemenea circumstanțe, cel mai important lucru este informația, care trebuie să fie corectă, nu eronată. Insistă asupra repercusiunilor ce pot să apară sau care deja au apărut în urma acestei pandemii.
Cu „Misterele creierului” se deschide capitolul al VII-lea. Inspirat, autorul pune in loc de motto, versul „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” , identic cu titlul poeziei, o profesiune de credință a lui Lucian Blaga. În continuare, autorul enumeră cele zece mistere ale creierului însoțite de scurte comentarii; conștiința, cheia creierului; puterea minții, despre care se spune că poate să miște munții; amintirile stocate într-o zonă profundă a creierului, numită hipocampul; membrul-fantomă, adică tot corpul omenesc este amprentat și programat în creierul uman, de aceea, în cazul dispariției unei porțiuni din corp, amprenta nu dispare și nervii percep în continuare aceea porțiune; somnul absolut necesar pentru creier; starea de veghe, 6-7 ore de somn pentru adulți; ciclul circadian, ciclul dintre somn și starea de veghe, un adevărat ceas biologic.
De reținut că encefalul (creierul) funcționează la maximul de activitate între orele 10 și 12, iar al doilea vârf între orele 16 și 18. Visele, o reinterpretare a realității prin care am trecut, sunt un alt mister al creierului, greu de explicat ce se pretrece în acesta în timp ce visăm. Alte mistere: râsul foarte bun pentru creier și pentru întregul corp; informația genetică. Acesta al zecelea mister al creierului se bazează pe datele gentice. Sunt familii cu multe generații de preoți sau de medici. Iohann Sebastian Bach a apărut într-o familie de muzicieni, iar Michelangelo într-o familie de pietrari.
„Comunicarea cu pacientul” din capitolul al VIII-lea, aflat sub semnul dictonului latin „Vincit omnia veritas” (lat. „Adevărul învinge tot”) se află în atenția, în continuare, a autorului. În opinia acestuia, cele trei elemente definitorii pentru cariera de neurochirurg sunt: pregătirea profesională, cunoașterea în totalitate a patologiei pacientului și dialogul continuu cu pacientul. Feedbackul pacient-doctor este absolut necesar. În acelasi timp, neurochirurgul trebuie să asculte părerile colaboratorilor săi.
Un foarte bun neurochirurg dublat de un mare pedagog, capitolul al IX-lea este consacrat „Importanței educației”, plecând de la dictonul latin „Docendo discitur” (lat. „Înveți, învățând pe alții”) de Seneca, formularea originară fiind aceasta: „Homines dum docent discunt”. Educația, element esențial în dezvoltarea umană și a societății, se formează încă din copilărie și se perfecționează pe măsura înaintării în vârstă. Copiii și tinerii nu trebuie să stea mult timp butonând pe telefon, tabletă sau pe calculator, căpătând dependență de acestea, energia să și-o canalizeze în zona sportului, să facă mișcări în aer liber.
„Neurochirurgia ca știință aparte” este tratată în capitolul al X-lea. Autorul are în vedere jaloanele unei cariere în neurochirurgie, cu specialitățiile: pediatrică, generală, tumorală, vasculară, funcțională și traumatică, fiind deosebit de grea. Succesul unei operații se obține prin pregătirea personală a neurochirurgului și prin dotarea cu aparatura necesară. Neurochirurgul trebuie sa aibă un regim de viață cât mai liniștit, echilibrat pe toate planurile.
Întreaga activitate medicală, inclusiv din domeniul neurochirurgiei, trebuie susținută prin publicații în reviste de specialitate cu prestigiu în țară și peste hotare, prin participarea cu comunicări științifice la congrese, conferințe sau simpozioane prin scrierea de tratate, cărți de specialitate. Toate aceastea fac obiectul penultimului capitol, al XI-lea, cu titlul „Cărți, congrese și conferințe”. Pregătirea profesională a unui medic trebuie să continue toată viața. Activitatea de pregătire a neurochirurgului Alexandru-Vlad Ciurea corespunde înctocmai maximei: „Labor omnia vincit improbus” (lat. „Munca stăruitoare le biruie pe toate”), prin care Vergiliu îndeamnă la sârguință și perseverență. Este mottoul acestui capitol. Cartea se incheie cu „Bucuria de a trăi” în România.
N-a fost ușoară această misiune a celebrului neurochirurg să scrie despre misterele creierului uman, oferind informații și sfaturi practice pe înțelesul publicului larg, indispensabile, neapărat trebuincioase celor care doresc să aibă un creier sănătos, pentru a nu ajunge la bolile grave prezentate în această minunată carte. Nu degeaba românul adresează o rugăminte Celui de Sus: „Doamne, toate să mi le iei, numai mințile nu!”
Prezent la nenumărate posturi de televiziune și privindu-l cu atenție, constatăm cu uimire, dar și cu admirație că timpul încă nu s-a așezat pe fața-i radioasă, mereu zâmbitoare, deși urcă pe treptele deceniului al nouălea. Când îl auzim vorbind, simți cum îți râde inima.
Aflat la sfârșitul lecturii acestei minunate cărți, ajungem la concluzia că academicianul Alexandru-Vlad Ciurea, pe lângă faptul că este un profesionist desăvârșit, nelipsit de har, posedă şi o vastă cultură din domeniile altor științe și ale artelor. Este un mare specialist, dar și un înțelept. Încheiem cu un citat din ,,Prefața” scrisă de părintele Constantin Necula, prodecan al Facultății de Teologie din Sibiu: „Profesorul Ciurea știe, a învățat din întreaga plăsmuire a vieții, cu bune și rele, cu biruințe și crâncene înfrângeri, că a fi om este fundamentul de lumină al oricărui specialist. Și că nu poți fi un specialist mare dacă ești mic ca om, ca profesionist vocațional ori ca om al cotidianului”.
Constantin E. Ungureanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here