Cu cât educația democratică începe mai devreme, cu atât principiile democratice sunt însușite și aplicate corect. S-au scurs peste 30 de ani de la marea schimbare istorică din România, iar astăzi mai întâlnim, încă, români care au o percepție distorsionată a democrației. Pentru unii, care sunt într-un număr din ce în ce mai mic, democrația presupune acea stare de libertate adolescentină, fără responsabilități, o stare însoțită de o atitudine indolentă. Pe măsură ce societatea românească s-a maturizat din punct de vedere politic, atenția românilor se îndreaptă tot mai mult către respectarea valorilor democrației. Pentru a înțelege libertatea exprimării opiniei, importanța deciziei asupra problemelor sociale sau economice, este necesară o cultură și o educație politică.
În calitate de dirigintă, împreună cu elevii mei de la clasa a V-a, am discutat despre drepturi, obligații și modalitatea de a utiliza just principiile democratice. Pentru a evita erorile generațiilor precedente, care au condus la o guvernare defectuoasă a țării și, implicit, la suferința oamenilor, am decis să abordez tema democrației cât mai des posibil. Astfel, elevii pot învăța de la școală, prin participarea directă la activități specifice, importanța unei educații democratice care dă naștere unei societăți sănătoase construită pe principii democratice.
Pornind de la celebrul citat al președintelui american Abraham Lincoln, democrația înseamnă guvernarea oamenilor, de către oameni și pentru oameni. Elevii înțeleg din acest aforism că puterea vine de la oameni.
Explicația e completată prin definirea termenului de democrație, care provine din limba greacă demos-popor și kratos-putere. Așadar, puterea aparține poporului. Al doilea termen din citatul președintelui american de către oameni, puterea este exercitată de către reprezentanți aleși prin vot liber, universal. Pentru oameni: puterea este exercitată pentru a servi interesele oamenilor, adică pentru interesul comun.
În sprijinul elevilor, explic mai clar prin exemple ce înseamnă să fii cetățeanul unui stat democrat. România nu are o lungă tradiție democratică. Zorii democrației s-au ivit odată cu Revoluția din 1989. Deci, vorbim de numai trei decenii de democrație, adică de o generație care a încercat să pună bazele unui stat democrat. Dar, indiferent cât de lungă sau scurtă este tradiția democratică într-o țară, înțelegerea de bază a drepturilor omului trebuie dezvoltată permanent pentru ca fiecare generație să facă față provocărilor cu care se confruntă. Pentru ca un stat să fie democrat trebuie să se bazeze pe următoarele principii:
– Dreptul de a alege, adică dreptul de a vota;
– Statutul egalității tuturor cetățenilor;
– Libertatea mass media, libertatea de gândire, de exprimare a opiniei, dreptul minorităților de a acționa liber.
– Pluralism, existența mai multor partide politice care au obiective politice diferite.
Elevii mei doresc să înțeleagă fiecare principiu democratic. De ce este atât de important să votezi? Avem următorul exemplu de alegeri și vot.
Raportându-ne la actualitatea locală, în orașul nostru urmează a se construi un McDonald’s. Unii copii se bucură foarte mult de această veste, unii adulți sunt încântați de hotărârea autorităților locale de a permite construirea restaurantului. Dar avem și opinii contra. Pentru a avea permisiunea construirii acestui restaurant, este nevoie ca oamenii să gândească împreună, să ia decizii împreună, să fie de acord. Cum acest proces este anevoios, adică să întrunești toți oamenii orașului pentru a lua decizii, apare importanța aleșilor locali care trebuie să hotărască pentru cetățenii orașului nostru. Din acest motiv cetățenii care au vârsta peste 18 ani își aleg reprezentanți și un primar care să ia aceste hotărâri în numele lor. Într-un stat democrat este important ca pe scena politică să activeze mai multe partide politice care au convingeri diferite, astfel apare pluralismul, un alt principiu democratic important. Așa cum am precizat anterior, într-o familie, grup sau societate apar opinii diferite. Prin activitatea partidelor politice, oamenii politici încearcă să respecte și să apere interesele fiecărui cetățean. Aceste partide politice propun o listă de reprezentanți cu o solidă cultură politică. Cetățenii analizează listele partidelor politice și aleg pe aceia care, consideră ei că le reprezintă cel mai bine interesele. Partidul care are cele mai multe voturi, prin urmare va avea și cei mai mulți reprezentanți în consiliul local. Astfel, reprezentanții aleși de către cetățenii orașului alcătuiesc Consiliul Local. Primarul este ales nominal dintre oamenii cu cele mai sănătoase valori morale și civice care candidează pentru această funcție. Primarul nu va putea lua singur nicio decizie decât cu acordul reprezentanților consiliului local, numiți consilieri locali. Așadar, primarul va colabora cu aleșii locali fără a mai fi nevoie, astfel, să se întrunească întreaga populație. Dacă locuitorii orașului sunt mulțumiți de colaborarea aleșilor locali cu primarul, această echipă va fi aleasă și în următorul tur de scrutin. Deci, avem un prim tip de alegeri, alegerile locale. De asemenea, procedura este similară și la nivel de județ, unde locuitori din tot județul aleg consiliul județean și președintele acestui consiliu. De aici rezultă al doilea tip de alegeri, alegerile județene.
Din 4 în patru 4 ani au loc alegerile locale și județene, iar limita de vârstă pentru a exercita dreptul de vot este de 18 ani. În contextul luării unei decizii pentru toată țara, va fi ales în mod asemănător un parlament al țării și un președinte, care, de asemenea, este ales de către cetățenii țării. Alegerile parlamentare au loc din 4 în 4 ani, au drept de vot toți cetățenii cu vârsta de 18 ani, iar deputații și senatorii, care alcătuiesc parlamentul, slujesc în numele poporului. Alegerile prezidențiale au loc o dată la 5 ani și condițiile de votare sunt asemănătoare și în acest caz. La nivel de țară, fiecare partid politic susține o listă de candidați pentru parlamentul României. În funcție de numărul de voturi pe care îl obține fiecare partid în urma alegerilor de către cetățenii țării, acel partid va avea mai mulți sau mai puțini reprezentanți în parlament. Pe lângă parlament, care stabilește legile după care se guvernează țara, există și guvernul țării care se ocupă de rezolvarea problemelor de zi cu zi. Guvernul este constitut după aceleași principii democratice ca și parlamentul, în sensul că acele partide politice care au obținut cele mai multe voturi, vor avea cei mai mulți reprezentanți în guvern. Guvernul este validat de președinte și împreună cu acesta trebuie să se ocupe de bunul mers al țării. Președintele este comandantul suprem al forțelor armate, este preocupat de politica externă a țării și de a menține o stare de echilibru în viața economică, socială și politică a țării. Așadar, avem alegerile parlamentare și alegerile prezidențiale.
Sistemul politic al României este un sistem politic semi prezidențial. Șeful statului este președintele, șeful guvernului este prim-ministrul României. Puterea legislativă revine celor două camere ale Parlamentului: Camera deputaților și Senatul. Puterea executivă revine Guvernului. Iar, pentru ca puterea politică să nu fie folosită în mod abuziv, avem și puterea judiciară. Deci, când vorbim despre alegeri, avem în vedere următoarele tipuri de alegeri: alegerile locale, județene alegerile parlamentare (deputați și senatori) și alegerile prezidențiale. Pentru a evita derapajele de la democrație este necesar ca, începând de la o vârstă cât mai fragedă, copiii să învețe să se exprime liber, să aibă propriile convingeri și să știe că au libertatea de a alege. De mici, copiii intră în contact cu alți semeni ai lor, deci cu alte idei, cu alte preocupări, cu diverse obiceiuri, iar o educație democratică îi învață să conviețuiască, să accepte, să înțeleagă diferențele de mentalitate și să ia decizii în interesul comun. Ce trebuie să facem noi profesorii/adulții? Toată atenția noastră să fie concentrată pe elev/copil și interesele lui. Noi trebuie sa avem calitatea de supervisor și să acordăm libertatea copiilor de a alege în limita legală educațională.
Ca elevii mei să-și însușească aceste valori democratice, au sarcina ca pe parcursul unui an școlar să pună bazele unei reviste a clasei/școlii. Pentru a respecta principiile democratice, activitățile sunt împărțite pe grupe de lucru. Alcătuirea grupelor de lucru este supusă la vot prin anunțarea listei participanților la activitate. O grupă de elevi alcătuiește prin sondajul de opinie o listă cu temele de mare interes în rândul elevilor (teme despre agresiunea pe internet/ în școală, conflicte cu părinții/profesorii, impactul schimbărilor climatice, top muzical etc.) și le acordă colegilor săi exprimarea opiniei. Tot despre abordarea temelor ce urmează a fi prezentate în revistă o altă grupă de elevi va confecționa cutia revistei (colectează scrisorile cititorilor), care este suspendată în clasă/pe holurile școlii unde ceilalți elevi informează despre preferințele lor/problemele lor. O altă grupă de lucru desemnată prin vot va hotărî, tot prin consultarea celorlalți colegi, ce nume poate să aibă revista, ce format, câte pagini etc. O altă grupă de elevi va face reportaje/acțiune de teren. Efectul final este acela că elevii/copiii interacționează, învață să lucreze în grup, să asculte părerea colegilor, să ia decizii, să respecte deciziile altor colegi. Prin astfel de activități copiii trăiesc direct, nu într-un context dat/citit/prezentat, experiența despre alegerea unei teme, să voteze o anumită metodă de lucru, să prezinte produsele finale profesorilor/părinților.
Într-o atmosferă festivă, elevii vor prezenta în fața profesorilor/părinților/colegilor cel mai bun articol realizat, care a fost votat de către colegii lor și premiat special. Activitățile specifice din școala noastră democrată sunt dinamice, participative, completate de voie bună și contribuie la însușirea valorilor democratice de către copiii noștri: dreptul la vot, alegere liberă/neconstrânsă, libertatea cuvântului, instituții/grupe de lucru puternice, separarea puterilor în stat/a grupelor de lucru, egalitatea cetățenilor/elevilor în fața legii, respectul față de ceilalți.
Autor,
Prof. Ștefănoiu Monica – limba germană
Colegiul Național Tudor Vladimirescu și Școala Gimnazială Alexandru Ștefulescu
