Nicolae Mareș: Lucian Blaga – diplomat la Varșovia

167

blaga1Deschiderea arhivelor, după Revoluția antitotalitară din Decembrie 1989, – în principal Arhiva Diplomatică a Ministerului de Externe – a permis investigarea uneia din cele mai prodigioase și puțin cunoscute activități desfășurate de Lucian Blaga. Este vorba de cei 13 ani de prestație diplomatică în diferite capitale europene (1 noiembrie 1926- 31 martie 1939), timp în care se pune și se realizează mare parte din opera sa poetică, dramatică și filosofică.

Anii diplomației blagiene sunt, pe fondul evenimentelor europene geo-strategice, pe de o parte, ani de redresare și stabilizare a țărilor abia ieșite din Primul Război Mondial, pe de alta, o perioadă de noi reașezări economice, politice și sociale, când diplomația occidentală cunoaște o efervescență fără precedent. Configurarea unor noi zone de influență capătă contururi din ce în ce mai abrupte odată cu afirmarea național-socialismului german și ideologiei naziste expansioniste. În toți acești ani de diplomație la Varșovia, Praga, Berna, Viena, Lisabona, diplomatul Lucian Blaga a urmărit cu atenție, în primul rând datorită obligațiilor de serviciu, viața politică, social-economică și culturală, raportând în mod substanțial și convingător asupra tuturor aspectelor menite a interesa politica statului român, în aprecierea exactă și menținerea unor relații corecte din partea noului stat România Mare cu entitățile statale ale noii Europe rezultate după Conferința de Pace de la Paris. Fațeta aceasta a unui Blaga-diplomat a ieșit la iveală odată cu tipărirea unor lucrări de pionierat, precum cele semnate de Constantin I. Turcu (Lucian Blaga sau fascinația diplomației, Ed. Enciclopedică, 1995) și Pavel Țugui (Lucian Blaga – din activitatea diplomatică, rapoarte, articole, scrisori, cereri, telegrame. Anii 1927-1938, vol. 1-3, Ed. Eminescu, 1995). Se adaugă la acestea editarea în 2008, la Casa Cărții de Știință din Cluj, a Jurnalelor (1919; 1936-1939; 1939-1940; 1959-1960), oricât de sumare și cu discontinuități, pe care Cornelia Blaga-Brediceanu le-a consemnat cu spirit viu, participativ și solidară până la implicare în prestația de substanță a soțului pe tot parcursul îndelungatului exercițiu diplomatic. Cele din urmă contribuții se datorează membrilor Fundației Europene Titulescu, care, contactați cu prilejul celei de-a XXX-a ediții, jubiliară, a Festivalului Internațional „Lucian Blaga”, au răspuns invitației, susținând în zilele de 7-8 mai 2010, la Complexul Memorial din Lancrăm-Sebeș, o substanțială sesiune de comunicări, la care și-au dat concursul diplomații: Nicolae Mareș (Lucian Blaga la Varșovia. Începuturile diplomatice sub o zodie norocoasă), Alexandru Popescu („În mijlocul ciclonului”. Lucian Blaga, diplomat la Viena); Ion Floroiu (Lisabona – ultimul post diplomatic al lui Lucian Blaga); George Potra (O restituire pentru eternitate. Blaga despre Titulescu); George Corbu (Lucian Blaga și Valentin Lipatti – reprezentanți ai diplomației culturale românești) și Ion Brad (Blaga în Elada). Toate aceste comunicări au fost reunite, – adăugându-li-se studiul lui Pavel Țugui, Lucian Blaga, subsecretar de Stat la Ministerul Afacerilor Străine,- în volumul coordonat de președintele Fundației, dl George G. Potra, Lucian Blaga în diplomația românească (Ed. Altip, Alba Iulia, 2011). (Va urma)

Zenovie Cârlugea

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here