NICOLAE IORGA: Comemorarea de la Târgul Jiului

427

Bine s-a făcut dându-se atâta strălucire, și cu participarea Suveranului, pomenirii în capitala Gorjului a eroicei fete care a ținut să întovărășească și să sprijine disperata noastră luptă de apărare, primind în piept rana de care s-a sfârșit ca ostaș.

În fapta acestei copile e și o parte de legendă cărturărească, de care e bine s-o desfacem, o parte de înrâurire a unei culturi orășenești superficiale pe care o iubim pentru că noi am făcut-o și o reprezentăm, și o altă parte care-i în adevăr a acestei nații, așa cum se menține încă, în ciuda cluburilor și a școlilor, în adâncurile ei.
Din Cătălina Toderoiu, care vine de la frumosul nume de Toader, de alăturat aceluia de Tudor, am făcut o Ecaterină, ca la calendar, Teodoroiu, ca în cataloagele școlare. Din aceea care țărănește s-a luptat, fără poze, ca pentru sărbătorirea oficială a „eroilor”, am creat figura din cutare statuie, cu părul în vânt și nu știu ce bască deasupra. Am falsificat împodobind.
Ne-a trebuit mai ales eleva de școală secundară și cercetașa, pe când ea a fost sora alergată pe front ca să-și vadă fratele și răzbunătoarea acestuia căzut în luptă. Am vrăjit o Jeanne d’Arc, fără a ne da seama că „fecioara de la Orleans”, lângă care am pus pe-a noastră „Fecioară de la Jiu”, a fost o mistică ridicându-se, în cu totul alte împrejurări, ca să încoroneze la Reims pe regele cel adevărat al Franței și pe care o conduceau vedenii de care tânăra noastră țărancă a rămas din fericire scutită. Bine a făcut artista cu suflet delicat [Milița Petrașcu, n.n., V.R.] care a înfățișat-o în acel solid bloc de piatră și în rosturile ei de acasă, simbolic. Astfel o recăpătăm pentru viața serioasă a nației. O punem deci împreună cu cele de seama ei care, fără atestate școlare și atribute de cercetășie, în infernul gloanțelor și bombelor, cărau, cu copiii alăturea, gloanțele soldaților și, când vreunul isprăvea sacrificiul lui, îi închideau creștinește ochii rămași ațintiți asupra dușmanului.
19 septembrie 1935, „Neamul Românesc”.
N.Iorga, Oameni care au fost, volumul III. Ediție critică de Valeriu Râpeanu și Sanda Râpeanu, București, 2012, pp.146-147.
Zenovie CÂRLUGEA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here