Pe Nicolae Căpăţână, l-am cunoscut graţie generosului poet Ion Popescu-Brădiceni. Mi l-a prezentat, vara trecută, ca pe un poet de excepţie, trăitor la Prigoria, comuna Negoieşti. Ba mai mult, I.P.B. l-a publicat în septembrie cu o pagină de versuri, intitulată „Poesis”, în revista „Serile la Brădiceni” – 2010.
Omul apare şi dispare, iar înainte de sărbătoarea Naşterii Mântuitorului l-am reîntâlnit. Mai hotărât decât oricând să mai publice încă un volum de versuri, după ce debutase cu placheta „Luna printre arbori”, Editura Litera – 1978, pe cheltuiala unui alt mare poet şi generos cu talentele acestei ţări – Ion Bănuţă, directorul sau redactorul şef, din acea vreme, al revistei „Albina”. Ca să vă daţi seama cum l-a privit critica, ei bine, prin 1986, deci acum vreo 25 de ani, în revista „Cântarea României, un alt poet indiscutabil Titus Vâjeu, realizator al unor emisiuni de poezie la Radio, îi rezerva acolo o pagină de poeme, însoţite de textul elogios „Aidoma unui râu… poezia”. Iar Titus Vâjeu începea astfel: „Cine are norocul să se nască într-o aşezare cu nume atât de frumos – Prigoria – cum este cazul lui Nicolae Căpăţână nu poate să nu poarte toată viaţa poezia în suflet. Pe vremurile acelea, Nicolae Căpăţână trudea ca muncitor la Autobaza din Cărbuneşti a dispărutei ITUG Rovinari. Ba mecanic auto, ba electrician şi, o vreme chiar pădurar, eroul nostru n-a încetat să scrie poezie ca un fragment măreţ al existenţei sale şi a muncii de fiecare zi. Acum 25 de ani scria poemul „În văzul lumii” din care cităm: „Sunt un poet/ Şi am crengile/ Pline de stele./ Propriul meu sânge/ Continuă a lumina/ Universul…” Şi încă de pe atunci, talentatul poet Nicolae Căpăţână intenţiona să împrumute numele lui viitoarei plachete de versuri la care trudea cu inspiraţie. A tot scris, a tot şlefuit cuvintele şi versurile, iar după 25 de ani se află în faţa unei a doua posibile apariţii editoriale. A doua, cum spuneam, din viaţa sa de poet muritor/nemuritor. Iar dintre poemele viitoarei plachete, vom publica în acest colţ de pagină vreo câteva dintre ele.
Ion Predoşanu
P.S. Poeţii Ion Bănuţă, Titus Vâjeu şi Ion Popescu Brădiceni sunt trei nume de poeţi veritabili care l-au descoperit, fiecare la vremea lui, pe poetul de la Prigoria. Eu sunt doar un umil degustător al versurilor poetului ţăran din Prigoria – Nicolae Căpăţână. A spune că l-am redescoperit, poate părea sau chiar şi este o afirmaţie fără acoperire. Şi doar din câteva poezii ori versuri vă veţi convinge că Nicolae Căpăţână ot Prigoria respiră lirism(I.Predo).
