Treceam în mare grabă spre redacţie şi m-a strigat amicul meu Doru Dădălău. La o cană de ceai verde, servită la IRISH PUB, Doru răsfoia o revistă „Brâncuşi”. Pe care i-o oferise Şefu’. Între timp, ne-am lămurit. Cei care vizitau Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului dar adăstau la o cafea sau o bericioaică în „lăcaşul de cultură” de pe colţul Căii Eroilor se puteau delecta şi cu minunăţia de revistă scoasă prin truda generosului scriitor, critic de artă, colecţionar de artă şi om de aleasă cultură Vasile Vasiescu. Om plin de calităţi, dar şi cu defecte. Că numai cine nu munceşte nu greşeşte. Iar el mai are dezavantajul şi de a fi cumnat cu Marian Negrescu. Cel negru la suflet şi ahtiat după bani, de parcă s-ar crede Ion Cepoi.
Tudor Arghezi şi Barbu Brezianu
Cei doi corifei ai culturii române sunt prezenţi pe pagina de gardă a revistei: primul ca subiect al poemului Omagiu lui Tudor Arghezi, scris de Patriarhul Poeziei româneşti contemporane – Venerabilul poet Ion Horea, poem scris pe 27 mai 2000, la Târgu Jiu – şi nişte rânduri olografe, ca şi poemul de altfel, ale marelui brâncuşiolog Barbu Brezianu – cu referiri la Tudor Arghezi pe care-l citează cu ale sale gânduri scrise premonitoriu în iunie 1914 în care, printre primii din România şi din lume, Arghezi presimţe devenirea viitorului Demiurg Brâncuşi, dar mai nota că <<singura bucurie era atunci (când îşi ispăşea „pedeapsa” la Târgu Jiu) să privească printre gratii Coloana lui Brâncuşi…>>, la VG. Paleolog. Vorba din titlu şi din finalul editorialului semnat, nu se putea altfel, decât de cel mai îndreptăţit, Vasile Vasiescu: „ETERNUL LOCAL: se dovedeşte inepuizabil…” Şi este”
Autori de ieri şi de azi!
O prezentare, ca dealtfel orice altă prezentare, nu poate fi decât lacunară. Ceea ce poate să facă este să trimită la sursă. Iar revista recenzată – şi care-i are ca fondatori pe Nicolae Diaconu şi Ion Pogorilovschi – este editată prin osârdia Fundaţiei Constantin Brâncuşi&Biblioteca Judeţeană Christian Tell Târgu Jiu, cu sprijinul Consiliului Judeţean Gorj. Cu alte cuvinte, cine n-o mai găseşte la IRISCH PUB se poate deplasa la biblioteca amintită.
Restituiri memorabile!
Se restituie textul integral scris în 1914 de Tudor Arghezi, cu titlul Unda uriaşă a Lumii; apoi Mâinile de Nicolae Dragoş; superbul eseu al lui Marin Sorescu, publicat în 1974; câte două pagini despre importanţa postumă a lunilor aprilie şi mai pentru Brâcuşi– fiecăreia acordându-i-se câte două pagini – semnate şi scrise cu acribie de Distinsa Doamnă Sorana Georgescu-Gorjan; în vreme ce Grigore Zmeu glosează pe tema „riscuri în interpretarea şi receptarea operei brâncuşiene”;republicându-se Lupta lui Petru Comarnescu pentru promovarea operei lui Brâncuşi – pe vreo patru pagini – reluare a unui excepţional text semnat de Ionel Jianu, în Revista Destin, Madrid, 1972; polivalentul Lucian Gruia semnează Omologia Templul eliberării – Ansamblul monumental de la Târgu Jiu; în vreme ce Matei Stîrcea-Crăciun dedică două pagini Doamnei Pogany, la fel cât şi Muzei adormite; Monumentul eroismului gorjenesc – scurt istoric – fiind consemnat de prof. dr. Zenovie Cârlugea abia după ce-a parcurs o imensă bibliografie; universitarul şi criticul de artă cu doctorat în Coloana Infinită încă de prin anii ‘70, Ion Mocioi, e lăsat mai la urmă deşi este printre cei dintâi; nu prea bine vândută publicistic este ancheta, bănuim, aparţinând poetului Alex Gregora, care-i dă şi un titlu evident poetic din care nu se înţelege despre ce-i vorba-n propoziţie: Mereu în calea şerpilor. Fiind un mare păcat pentru documentele studiate. La final, un titlul incitant Piatra de hotar şi zidul plângerii, aparţinând lui Ilie Berindei. Eseu ce încheie o revistă extrem de consistentă şi de excepţie. Inclusiv, DE COLECŢIE!
Ion Predoşanu
