Murăturile sunt folosite ca aperitive pe parcursul întregii ierni şi sunt nelipsite din casele românilor. Sunt multe reţete şi feluri de a prepara murăturile, dar fiecare versiune aduce anumite beneficii organismului în funcţie de tipul de condimente folosite şi de felul în care au fost puse murăturile – cu oţet sau prin fermentaţie.
Condimentele care se pun împreună cu murăturile sunt şi ele foarte importante. De exemplu, usturoiul, care se găseşte din belşug, mai ales în borcanele cu castraveciori, are capacitatea de a ţine sub control dezvoltarea bacteriilor în organism. Mărarul, o altă mirodenie care se foloseşte la murături, este bogat în flavonoizi care ajută foarte mult organismul. Seminţele de muştar sunt cunoscute pentru rolul lor important în procesul digestiv, fiind de un real ajutor şi la prevenirea Alzheimerului.
Murăturile fermentate conţin anumite bacterii, care ţin sub control microbii din intestine, prin formarea acidului lactic care diminuează colesterolul rău, îmbunătăţeşte circulaţia şi scade tensiunea arterială. Acidul lactic din murăturile fermentate ajută la digestie, la dezvoltarea bacteriilor benefice din intestine şi îmbunătăţeşte starea generală a diabeticilor.
Multe murături sunt făcute cu oţet, cunoscut pentru faptul că măreşte imunitatea organismului, calmează şi vindecă anumite disfuncţii digestive şi distruge depozitele de calciu din încheieturi. Mai mult, oţetul ajută în cazul celor cu hipertensiune, la tratarea infecţiilor urinare, precum şi la mineralizarea eficientă a oaselor, luptă cu infecţiile, cu bacteriile şi cu fungii.
Folosit împreună cu sarea, efectul antibacterian al oţetului se amplifică
Medicii spun că murăturile ar trebui evitate sau doar gustate dacă persoana suferă de afecţiuni digestive, pentru că sunt acide şi pot da crize de gastrită sau pot acutiza ulcerele.
Dat fiind conţinutul ridicat de sare, un astfel de produs trebuie evitat şi de persoanele care au hipertensiune arterială sau boli cardiovasculare. Potrivit medicilor, murăturile nu sunt recomandate persoanelor cu afecţiuni hepatice – ciroză cu ascită – sau insuficienţă renală.
Cristina Răscol
