Din punct de vedere cultural, anul 2014 a fost unul bogat în evenimente pentru judeţul Gorj. La fel se anunţă a fi şi acest an. Din păcate, în judeţ încă mai există localităţi în care aşezămintele culturale nu au directori sau în care pur şi simplu nu se organizează evenimente culturale. Acestea sunt doar o parte dintre problemele cu care cultura gorjeană s-a confruntat şi se confruntă în continuare.
Ca în fiecare an, responsabilii de aşezăminte culturale din judeţ au fost invitaţi de către Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Gorj să ia parte la o întâlnire în cadrul căreia să se discute despre starea culturii gorjene în anul 2014 şi Agenda Culturală pe 2015, precum şi despre principalele programe de promovare culturală şi turistică a judeţului. La această întâlnire, ce s-a desfăşurat vineri, la Muzeul Judeţean Gorj, au participat reprezentanţi din peste 50 de localităţi din Gorj. “Sunt prezenţi 54 de directori şi responsabili culturali de la nivelul judeţului Gorj. Asta înseamnă că 16 localităţi încă nu şi-au trimis reprezentanţii. E o cifră bună pentru momentul acesta. Sincer, mă aşteptam să vină mai puţini decât au venit. Asta înseamnă că, încetul cu încetul, majoritatea localităţilor încep să arate interes pentru fenomenul cultural”, a declarat Ion Cepoi, directorul CJCPCT Gorj.
Slaba colaborare cu administraţiile publice locale, o problemă în multe localităţi
Acesta a vorbit şi despre problemele cu care se confruntă cultura gorjeană, de la faptul că în multe localităţi nu au directori de aşezăminte culturale, la lipsa de evenimente culturale din anumite localităţi. “În aproximativ 70% dintre localităţile Gorjului se întâmplă lucruri extraordinar de bune; sunt localităţi care trăiesc din punct de vedere cultural. Din păcate, există şi acel procent de aproximativ 30% – zona gri a culturii neprofesioniste a judeţului Gorj în care se întâmplă câteva serbări şcolare, eventual discotecă, şi cam aici se termină tot fenomenul cultural din respectiva localitate. (…) Sunt aproximativ 25 de localităţi în care fie bibliotecarii, fie alte persoane au şi responsabilitatea conducerii activităţii culturale. Este una dintre problemele cu care judeţul se confruntă de ani de zile – aceea că o parte dintre administraţiile publice locale nu doresc pur şi simplu să aibă angajaţi directori de aşezăminte. (…) E păcat pentru că localităţile respective rămân în continuare în această zonă gri a culturii judeţului Gorj”, a mai spus directorul CJCPCT Gorj, atrăgându-le totodată atenţia responsabilii de aşezăminte culturale prezenţi la întâlnire asupra faptului că trebuie să se implice mai mult în organizarea de evenimente culturale: “Instituţiile culturale ale judeţului care asigură o bună parte din cofinanţarea manifestărilor organizate în teritoriu nu pot la infinit să fie principalii organizatorii. Principalii organizatori trebuie să fiţi domniile voastre iar instituţiile judeţului să vină ca şi co-organizatori, să asigure o parte din finanţare, să vă asigure tot sprijinul profesional posibil. (…) În mod normal lucrurile aşa trebuie să se întâmple. (…) Ştiu că nu vă este uşor, ştiu că sunt probleme de salarizare, de relaţii între dumneavoastră şi conducerile administrative, de lipsa fondurilor, de precaritatea spaţiilor culturale în nu puţine dintre localităţi. La fel de adevărat este însă şi faptul că dumneavoastră nu vreţi sau nu puteţi sau nu vi se permite să deveniţi liderii culturali ai localităţii respective. (…) Ştiu că administraţiile publice locale refuză să încheie contracte de management cu dumneavoastră (…) În acelaşi timp nu sunt puţine cazurile când nici dumneavoastră nu daţi nicio mână de ajutor conducerii administrative din localitate”. Slaba colaborare dintre administraţiile publice locale şi responsabilii de aşezăminte culturale din unele localităţi este o problemă veche de câţiva ani. Prezent la întâlnirea de la muzeu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Ciprian Florescu, i-a îndemnat pe responsabilii de aşezăminte culturale să încerce să discute cu primarii şi să îi convingă de importanţa culturii în viaţa comunităţii. “O problemă extrem de importantă este cea legată de modul în care dumneavoastră reuşiţi să colaboraţi cu cei ce administrează localităţile dumneavoastră. Este o problemă pe care tot împreună o putem rezolva. Probabil că primul lucru pe care ar trebui să-l facem se leagă de încercarea fiecăruia dintre noi de a-l face pe primar să conştientizeze importanţa actului cultural, (…) să conştientizeze că dincolo de minerit şi energie, care dau suflul financiar al judeţului, trebuie să existe acea flacără spirituală numită cultură. (…) Înafară de meşterii şi artiştii populari deja cunoscuţi, apreciaţi, există o întreagă pleiadă de tineri, de copii care au început să se îndrăgostească de cultură, de folclor, de artă. Asta înseamnă că viitorul nostru poate fi asigurat, dacă ceea ce facem noi acum este corect şi îşi va dovedi eficienţa peste ani”, a spus acesta.
Anul 2014, bogat din punct de vedere cultural
Una dintre temele abordate în cadrul întâlnirii de vineri a fost aceea a stării culturii gorjene în anul 2014. Potrivit directorului CJCPCT Gorj, anul trecut a fost unul bogat din punct de vedere cultural. “În zona culturii populare au fost peste 30 de festivaluri şi concursuri folclorice, dar şi festivaluri şi concursuri care intră în zona nefolclorică. Mă refer la teatru, la literatură, la umor, romanţe, ş.a.m.d.. În unele dintre localităţi au început deja să apară evenimente culturale închinate unor obiceiuri, unor datini, unor sărbători tradiţionale ale localităţii. În felul acesta se poate vorbi despre sărbători ale florii de salcâm, teiului, de sărbătorile castanului, păstrăvului, cireşului, etc.. E un lucru extrem de bun. Au fost evenimente de anvergură naţională şi internaţională care s-au desfăşurat în Gorj (…) Am avut „Zilele Gorjului Turistic şi Cultural”, cu 58 de manifestări, care au avut loc nu doar în Târgu-Jiu, ci şi în multe dintre localităţile Gorjului. Au fost proiecte în cadrul acestui program în premieră, cum ar fi „Bursa Brâncuşi” la Peştişani, o tabără internaţională de sculptură al cărei rezultat a fost crearea a două opere sculpturale pe care le-am amplasat în faţa primăriei din Peştişani. S-au înfiinţat două colecţii de artă plastică contemporană, una la Peştişani, cu sprijinul Fundaţiei „Casa Brâncuşi”, cu pictură română şi bulgară, una la Baia de Fier, la Casa Artelor, cu pictură română şi moldovenească. La Arcani, Centrul a organizat prima expoziţie internaţională de pictură din istoria localităţii”, a precizat Ion Cepoi.
2015, la fel de bogat în evenimente culturale
Şi anul acesta se anunţă a fi la fel de încărcat din punct de vedere cultural, cu evenimente de rang naţional sau internaţional cum ar fi Festivalul internaţional de arte vizuale “GorjFest”, Festivalul Internaţional de Folclor, Atelierul naţional de poezie “Serile la Brădiceni” sau Festivalul naţional de umor “Ion Cănăvoiu”. Nu vor lipsi nici tradiţionalele târguri ale meşterilor populari. O noutate o reprezintă organizarea în premieră a Simpozionului naţional “Nicolae Diaconu”, în cadrul căruia va fi decernată distincţia “Nicolae Diaconu” unei personalităţi culturale care s-a remarcat prin contribuţia sa la dezvoltarea cercetărilor privind viaţa şi opera lui Constantin Brâncuşi. Acesta ar urma să se desfăşoare pe data de 12 noiembrie, la Ţicleni, iar în programul manifestării vor mai fi incluse lansări de carte şi vernisaje de expoziţii. Tot în 2015 se vor derula de asemenea şi două programe de promovare culturală şi turistică a Gorjului, “Zilele Gorjului Turistic şi Cultural” şi “Vino acasă la Brâncuşi”, ambele programate în luna august.
Roxana Lupu
