Modele gorjene interbelice – Omul politic și democrat remarcabil Dr. Nicolae Hasnaș – Publicat în Revista Jiului(II)

502

Semicentenarul Independenţei
S’au împlinit 50 ani de când România mică şi-a croit independenţa. Fărâmiţiţi în multe ciucuri, stăpâniţi de multe împărăţii puternice, dar vajnic de împilătoare tot ce-i grai românesc, s’a găsit scăpare şi vâlnic protector, între Dunăre, Carpaţi şi Prut. Dar nici aice nu eram stăpâni în casă ci Stambulul poruncia.
Pentru a se potoli competiţiuni de domnie, chematu-s’a crai strein. Şi Domnitorul Carol păşind pe pământul nostru s’a jurat că una va “fi cu poporul nostru şi la bucurie şi ia întristare şi în răsboi şi în pace. Şi-a fost, şi-a ţinut vorba.
S’a iscat în acea vreme luptă mare între împăratul Ruşilor şi sultanul Turcilor; şi pornind ei să se bată cătat’a ruşii să treacă peste noi, şi nu ne-a cercetat, nici puterea, nici gândul, nici voinţa noastră. Noi asemenea înţeleptului, când hoardele pornesc, nu am făcut împotrivire ruşilor şi scrâşnind ne-am retras la loc sigur şi mai grozav ne-am oţelit. Aşteptăm ceasul nostru, încrezător că are să sosească. Dar nici turcilor nu ne-am dat; ci le-am trimis zapis că între ei şi noi numai arma are să fie cea hotărâtoare. Ce mai freamăt, ce mai grijă în ţară. Cap al guvernului Ion Brătianu şi cu M. Kogălniceanu şi Rosseti, în frunte şi în acelaşi gând cu domnitorul Carol şi cu tot poporul român s’a declarat independent, făcând răsboi Turciei. Cum Dumnezeu nu uită pe cei buni, credincioşi, cinstiţi şi supuşi şi pedepseşte pe cei trufaşi; aşa se făcu cu armata Rusească înfrântă de turci era gata ca Dunărea s’o înnece.
Desperaţi ei — Ruşii — ne chemară. Ca un gând şi ca un fulger dorobanţii noştri trecură bătrânul fluviu, băgând groază în Turci. Iar la Griviţa, Opanez, Palanca, ne câştigarăm independenţa.
Străfulgerătoare viziune a marelui rege Carol, ce ş’a pus coroana din oţelul câştigat şi topit cu sângele celor mai viteji fii ai ţărei; a fost puntea, legătură de la care a purces, unirea tuturor românilor după marele răsboi ce urmă.
Când din nou glasul românimei asuprite ne-a chemat, gata am fost; şi viteazul nostru rege Ferdinand şi conducătorii noştrii în frunte cu fiul marelui dispărut şi făuritor al independenţei Brătianu, una a fost cu poporul şi în gând şi în vitejie. Cruntă şi grea a fost lupta, căci viteji şi puzderie erau vrăjmaşii. Ne-au copleşit la început căci au năvălit mii şi mii de mii.
Acolo, de unde în fiecare dimineaţă se ridică lumina albă a zilei şi a muncei s’a ridicat fumul negru a1 incediului şi al uciderei. Şi soarele nu a mai trecut prin porţile sale profanate, ani, luni şi zile, şi s’a făcut noapte pe pământ şi pământul s’a cufundat în durere.
Cum se întind apele mari până ce umplu tot ce-i mai adânc în văi şi apoi le seacă puterea şi să trag înapoi ca bătute, aşa s’a întins unda de oţel a vrăşmaşilor noştri până dincolo de Milcov. S’a retras ai noştri în Iaşul suferinţei şi al victoriei unde ş’a căpătat sufletul. A purces din nou la luptă; iar Mărăştii, Mărăşeştii, Oituzul, sunt gloriile soarelui ce de data asta a răsărit peste întreaga suflare românească.
Şi, suntem toţi laolaltă, toţi ce vorbim aceeaş limbă, dela Nistru la Tisa sub marele, puternicul şi viteazul nostru român M. S. Regele Ferdinand.
Dacă regele Carol cu patrioţii de acum 50 ani au zămislit România independentă şi a fost luceafăr luminător, rază de speranţă, gând de alinare, a tuturor celor ce încă lanţurile le rodeau manile; apoi, ştiut este şi înţeles de oricine este, că fără înţelepciunea, patriotismul şi marea judecată a acelora de atunci şi a sângelui lor vărsat nu am azista astăzi la realizarea visului nostru; şi pentru deapururi de astădată; desăvârşit de viteazul nostru Suveran Regele Ferdinand şi viteaza noastră armată.
De aceea cu evlavie şi mândrie ne amintim de acele vremuri şi proslăvindu-le, păşind înainte, vom căuta cu muncă, hărnicie şi judecată, ca noi şi generaţia noastră să fim demni de generaţia de ieri.
Dr. N. HASNAŞ

Cronica internă
Se ştie, că D-l Dr. Lupu, cu o parte din parlamentari, s’au ratras din organizaţia Naţional-Ţărănistă, formând partidul ţărănist aparte sub preşedinţia D-sale. De asemenea vechii tachişti cu Filipescu s’au retras din aceiaşi organizaţie înscriindu-se la averescani. De almintrelea frământările din partidul naţional ţărănesc, de sub preşedinţia D-lui Maniu, nu sunt încă terminate; şi nu esclud încă alte surprize. E regretabil, dacă aşa este. Toate aceste fracţiuni au început să se organizeze şi fac turneuri prin ţară.
Partidul Nafional-Liberal şi-a desăvârşit reorganizarea şi continuă propaganda de ridicare culturală a marilor pături sociale, pentru a deveni cât mai conştiente şi cât mai vigilente, pentru a nu se lăsa atrase de curentele vremelnice şi nesănătoase.
Partidul Poporului şi-a reînceput activitatea parlamentară cu serbarea centenarului independenţei. Între proectele de legi depuse în parlament e şi legea armonizării salariilor care a stârnit protestele multor categorii de funcţionari şi legea înfiinţării tripoului la Sinaia, care arată preocupări mici în vremuri mari.
Curentul bolşevic are puţină influenţă la noi. (N.N)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here