Maria Tănase – 100 – Doamna Cântecului românesc, angajată a Tarafului Gorjului

424

Nu mi-e greu să scriu mai mult despre aceea care a fost neîntrecuta interpretă a cântecului popular românesc şi nu numai. Voi fi, totuşi, scurt. Un eseu monografic am mai scris şi, probabil, voi mai scrie dedicat special aceleia pe care îndrăgostitul de Măria Tănase, iubire trecătoare a lui Costăin Brâncuşi, cel care-o alinta ca pe o Edith Piaf a Românei, pe vremea când o furase din dragoste şi pentru dragoste de la standul ţării noastre prezent la Expoziţia Mondială din Paris, spre stupefacţia şefului delegaţiei române – Dimitrie Gusti.

Maria Tănase a debutat de tânără, fiind remarcată de muzicologii vremii care-au şi ajutat-o să imprime la Casa de Discuri COLUMBIA. Pentru ca, mai apoi, pe la 21 de ani să fie angajata Teatrului Cărăbuş. Unde-a cântat sub alt nume, ceva de genul Maria Tănasie, ca să nu fie considerată că ar fi fost susţinută de marele actor Constantin Tănase.
Calităţile sale interpretative, glasul şi inflexiunile sale vocale au detaşat-o de celelalte interprete. Astfel încât Nicolae Iorga o considera Pasărea Măiastră. Coincidenţă sau nu cu Păsările Măiastre ale ex-iubitului ei din capitala Franţei, Constantin Brâncuşi, din pricina căruia aventura sa pariziană primă s-a soldat cu retragerea paşaportului de către Legaţia Regatului României la Paris şi retrimiterea sa la Bucureşti.
Vino vreme, du-te vreme, cum se spune, aventuroasa ei viaţă artistică, dar mai ales sentimentală are multe lumini, dar mai ales umbre. Se zice că ar fi fost agenta serviciilor secrete franceze, iar o deplasare la Istambul, în preajma celui de-al doilea Război Mondial, unde se-ntâmpla, la aceleaşi date să se reunească şefii serviciilor secrete europene a alimentat această supoziţie.
Nu-i vorbă, spectrul apartenenţei la oarecari servicii secrete neştiute n-a dispărut nici după aceea. Se zice că invitată să cânte la Sofia, în Republica Populară Bulgaria, prietenă, Maria Tănase n-ar fi primit viză pe paşaport. Nici la Bucureşti nu-i mergea prea bine. Invidiile o rodeau pe dinlăuntru. Aşa după cum n-ar fi meritat. Este şi motivul pentru care, în anii ‘50, a venit la Târgu Jiu şi s-a angajat la Taraful Gorjului. Pe atunci, o mare vedetă ca Maria Tănase făcea furori la fiecare spectacol ori la orice apariţie în public.
Şef al Culturii raionului Târgu Jiu, din regiunea Oltenia, se afla profesorul Nelă-Ion Blendea, un tânăr isteţ foc, dar şi fercheş. Ce i-a căzut cu tronc Mariei Tănase, care i-a dăruit un vâlnic cu alesături, specific Gorjului. Nea Nelă Blendea l-a păstrat cu sfinţenie şi abia mai anii trecuţi s-a despărţit de vâlnic. Vânzându-l, la un preţ bun, altui om pasionat de poezie, proză şi obiecte etnografico-folclorice precum Ion Căpruciu, distins colaborator al Gorjeanlui şi colecţionar de preţioase obiecte.
La Centenarul care-a fost pe 24 septembrie 2013, un gând bun de pioasă aducere aminte pentru Maria Tănase – Nemuritoarea Pasăre Măiastră a cântecului popular românesc şi, mai ales, gorjenesc se impune. Nu o vom uita niciodată şi vom asculta şi, desigur, reasculta cu plăcere neîntrecutul ei repertoriu, cu vocea sa inconfundabilă de Edit Piaf a României.
N. Roşca

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here