Am fost şi eu, un biet cronicar cu ajutorul lui Dumnezeu, din Brădiceni, la Festivalul Internaţional de Poezie Tudor Arghezi, în 20 mai, la Târgu Cărbuneşti. În ultima zi când se pun Cununi de lauri, ca în Grecia antică, pe frunţile scriitorilor.
A fost o vreme frumoasă, cum ne-a fost şi nouă inima.
La orele 10 plus sfertul academic, ne aflam în Târgul Cărbuneşti. Invitaţi din Europe, din România şi din Gorj. Câţi poeţi şi scriitori are Gorjul ar putea face o academie şi poate în felul acesta ei şi-ar putea alege şi un Socrate.
Ne-a aşteptat, la sosire, domnul primar Mihai Mazilu, cu Tricolorul pe piept. Eu când văd Tricolorul pe pieptul unui bărbat îmi amintesc de Tricolorul din Biserica de la Ţebea purtat de Avram Iancu, Domnul Moţilor şi al Ardealului.
Ne aşteptau mai mulţi adolescenţi, elevi la Liceul „Tudor Arghezi” din localitate.
A apărut de undeva şi Doamna Mitzura Arghezi, numai suflet şi inimă, aplecată, ar zice Poetul, peste „întrebările lumii” dar nu şi de vremi. Toţi i-am sărutat mâinile… şi elevii i-au dat flori.
Domnul Ion Cepoi, Director al festivalului, cum era firesc, a fost vioara întâi, făcând exerciţii de admiraţie celor premiaţi.
De data aceasta ne-a cucerit Ardealul. Doamna Ana Blandiana, laureate ale Premiului Naţional pentru Opera OMNIA pe anul 2011 a făcut şi Domnia Sa exerciţii de admiraţie pentru Domnul profesor universitar dr. scriitor şi poet şi nu numai de la Cluj, întrucât a predat trei ani şi la Sorbona, primind Premiul Festivalului Internaţional pentru literatură şi nu numai, pe anul 2012 – Premiul naţional Opera OMNIA.
Domnul Dan Cristea, Director al revistei „Luceafărul de dimineaţă, primind Premiul Naţional al criticii Opera OMNIA – 2011, a făcut, la fel, exerciţii de admiraţie pentru Domnul Aurel Pantea, din Alba Iulia, critic de literatură şi poet sensibil, profesor universitar dr. şi făcător de cultură în judeţul său, nu multă ci multa cum spune latinul, unde conduce o revistă de literatură. Ori multă şi de calitate cum ar zice românul într-o traducere liberă din limba latină.
Domnul primar Mihai Mazilu, cu această ocazie, a mai adoptat nişte Fii ai Târgului Cărbuneşti din România şi de prin Europa, precum suedezul Bengt Berg, poet şi parlamentar în ţara sa. Probabil, îi mai lipseau câteva voturi ca mâine-poimâine să aibă sută la sută(plus unu!).
Am vizitat, cum era şi normal, Muzeul Tudor Arghezi, înfiinţat (mi-a spus cineva de Domnul profesor universitar dr. Ion Mocioi, pe când era Şef la Cultura Gorjului. Felicitări Domnule profesor şi tuturor celor care, atunci, aţi pus umărul.
Arghezi se afla printre noi. Mi-am amintit când am văzut Opera Maestrului completă, apărută pe foiţă de ţigară, fiecare volum ca o Biblie, că pe vremea aceea eram student la Iaşi şi l-avem duhovnic de Domnul profesor univ. dr. I.D. Lăudat, care preda după cum a scris şi Istoria Literaturii române vechi, şi el fiu al Târgului Cărbuneşti. Fiule, îmi spunea, să nu mă faci de ruşine, numai că eşti din Gorj ai de la mine la examenele mele nota zece. Şi s-a ţinut de cuvânt…
Afară,în prag de Muzeu, cu modestia-i caracteristică Domnul Nicolae Dragoş, care-a funcţionat ca Profesor aici. Şi mai era, peste tot, şi Domnul Gheorghe Grigurcu, înfiat şi Domnia Sa de acest oraş pentru ce a scris şi încă mai scrie, nu basme şi poveşti, ci adevărată critică şi literatură.
Am fost apoi martori, în sala Casei de Cultură, al unui frumos spectacol de muzică, dans şi poezie, susţinut de elevii Liceului Tudor Arghezi. S-a recitat, fiecare elev pe rând, din Maestru. Se auzeau poeziile lui Tudor Arghezi prin tot Cărbuneştiul, mie mi s-a părut că şi privighetorile cântau, pe melodiile lor poezia Maestrului era. Cum am spus, peste tot Starea de Tudor Arghezi. Au dansuri populare gorjeneşti interpretate de tineri. Mi-am amintit acele dansuri, printre care Hora de mână. Sârba, Hora în două părţi, Resteiul şi alte hore şi jocuri populare pe care şi noi, copiii din Brădiceni, le-am jucat pe vremea noastră la Căminul Cultural din comuna Brădiceni.
Şi mi-am mai amintit că între cele două războaie mondiale şi mult mai înainte, în Gorj, erau trei târguri, după cum povesteşte şi Nicolae Al Lupului în cărţile sale: Târgu Jiu, Târgul Cărbuneşti şi Târgul Brădicenilor. Şi m-a luat, cum mă ia de multe ori, nostalgia de Brădiceni. Nu de alta, dar mama Titanului sculpturii moderne s-a născut la Brădiceni. Şi acum i se mai văd urmele, pe Racova, când venea Sculptorul din Hobiţa la Brădiceni să-şi vadă bunicii din partea mamei. Mărturia dragostei bunicilor pentru el este dovada clasei a treia făcută la Şcoala din Brădiceni, şcoală care a împlinit de mult peste o sută de ani.
Am fost şi eu, Ion Căpruciu, un biet cronicar, cu ajutorul lui Dumnezeu, de Brădiceni, care dus cu maşina de alt consătean, Mircea Liviu Goga, poet şi el, la Târgu Jiu şi Târgu Cărbuneşti. Mi-am pus ochelarii care ştiu să citească şi am consemnat toate aceste frumoase întâmplări. Poate, spre bucuria unora.
Ion Căpruciu
