Deplasarea la Hobiţa şi Arcani. După primirea din prima zi, pe platoul de la Coloana Infinitului (de către primarul municipiului, Florin Cârciumaru, de vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Ciprian Florescu, şi de către instituţia academică organizatoare, Universitatea „Constantin Brâncuşi”, prin prof. univ. dr. Moise Bojincă, rectorul UCB) a celor trei autocare sosite de la Bucureşti, însă cu participanţi din toată ţara, „congresmenii” s-au deplasat in corpore la casa memorială, apoi la cimitirul din Hobiţa pentru depunere de coroane, după care au vizitat Muzeul etnografic „Prof. Grgore Pupăză” din Arcani, unde se păstrează obiecte şi artefacte ce ilustrează forma arhaică şi tradiţională a civilizaţiei rurale, specificitatea modului de viaţă al satelor româneşti din această parte de ţară.
Dacologie şi brâncuşiologie
La 1 iulie 2012, s-a desfăşoară, la Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” din Târgu-Jiu, a treia zi a lucrărilor, actuala ediţie a Congresului reunind, în armonioasa idee a abordărilor interdisciplinare, istorici, arheologi, etnologi, folclorişti, filologi, muzeografi, topografi, ingineri, medici, profesori, traducători, artişti, scriitori, unii participanţi venind din USA, Italia, Franţa, Elveţia şi Australia. O impresionantă desfăşurare de forţe, sosind în cochetul municipiu de pe Jiul de Sus, pentru a aduce un omagiu „Părintelui sculpturii moderne”, căruia i s-a dedicat SECŢIUNEA I cu tematica „Motive artistice traco-geto-dacice în sculptura lui Constantin Brâncuşi” (desfăşurată în locaţia amintită, având ca moderator pe Dr. Napoleon Săvescu, preşedinte – fondator al DACIA REVIVAL INTERNATIONAL SOCIETY OF NEW YORK, secondat de ziarista new-yorkeză Mariana Terra. Lucrările programate au relevat, în abordări originale şi foarte interesante, varii aspecte privind viaţa, opera şi însemnătatea ei pentru spiritualitatea modernă. În acest sens s-au accentuat teme şi idei unanim recunoscute drept definitorii: „crezul artistic” al lui C. Brâncuşi (Carolina Ilica), „simbolismul sacru şi tenta de ezoterism spiritual dacic în Columna Infinită” (Gen. Mircea Chelaru), portretul artistului care merge pe abandonarea mimesis-ului platonician ajungând la esenţializări şi transfigurări într-un perpetuu efort artistic (Gen.Tucă Florian), „rădăcinile străvechi ale artei lui Brâncuşi” (prof. cercetător Mihai Popescu), dar şi ipostaza de „Apostol” (Gr. Ungureanu), „Creştin Dac”, precum şi cea de „mesager al culturii europene” (Dr. Adrian Crăciunescu). Prof. Mariana Terra de la New York a conferenţiat pe ideea de afinitate electivă a spiritului brâncuşian cu reverberaţii arhaice şi de străvechime, cu „miturile atlantidice ale umanităţii”. D-na Mariana Terra, care popularizează „Fenomenul Brâncuşi” în ziarul de la New York pe care-l conduce, se dovedeşte o prezenţă veche şi agreabilă, fiind solicitată de data aceasta la prezidarea Secţiunii I. Şi-au mai adus contribuţia dipl. ing. Alexandru D. Stan din Elveţia (Why Dacia revival at the United Nations), muzeografa cu vechime impresionantă la Muzeul Louvru din Paris, D-na cercetător în sigilografie Marinela Pop Câmpeanu, care ne-a adus date inedite privind prezenţa lui Brâncuşi în arhivele celebrei locaţii muzeale pariziene. Onea Octavian din Ploieşti a conferenţiat despre „Templul brâncuşian”, prof. univ. dr. Medar Lucian despre profilul de „Creştin Dac” al lui Brâncuşi, iar brâncuşiologul de mare prestigiu, prof. univ. dr. Ion Mocioi, a insistat pe relevarea „rădăcinilor tradiţionale ale artei lui Brâncuşi”. În sensul unei meditaţii mai aplicate, Dna Nina Stănculescu din Bucureşti (indisponibilă din motive de sănătate, dar rugându-l pe istoricul G.D. Iscru să-i susţină comunicarea ) a propus o chestiune de estetică filosofică privind rolul luminii în relevarea/revelarea a artei brâncuşiene – „Lumina – sculptură, sculptura – lumina.” După pauza de masă, a aceleiaşi zile, şi-au adus contribuţia atât mai vechi, cât şi mai noi membri sau simpatizanţi 
ai Dacia Revival International of New York, propunându-se identificarea şi relevarea unor „motive folclorice şi dacice în opera lui Brâncuşi” (Prof. Ştefan Stăiculescu), a unor „mistere brâncuşiene”(cu menţiunea că autorul, cercetătorul Adrian Bucurescu, şi-a lansat şi o nouă ediţie a monografiei „Dacia sacra”). În acelaşi context se încadrează strălucita comunicare a scriitorului Lucian Gruia din Bucureşti, urmărind o mai veche legătură a lui Brâncuşi cu „tradiţia dacică hiperboreeană” (un fragment, de fapt, dintr-o lucrare mai amplă). Alte lucrări au evidenţiat aspecte privind Coloana Infinitului (Păun Nicoleta), Poarta Sărutului (Constantin Marius), Rugăciunea şi Piatra de hotar (Simion Cătălin, Marius Popescu-Calara, Dumitru Dănău), Pasărea Măiastră (Gabriel Andrei). Dacă Iosif Elisabeta s-a aplecat cu mare perspicacitate şi cunoştinţe de ultimă oră în materie asupra unor „Semne şi inscripţii dacice”, Doina Mureşan din USA a conferenţiat despre „Culturile şi limbile regatului Hitit”, iar Silvia Drumea Balcanu (Italia) ne-a oferit o interpretare de largă deschidere vizionară a „Tripticului de la Târgu-Jiu”, reţinând ideea intrinsecă de comemorare pe care o exprimă, într-o simbolistică originală, plină de o diferenţă specifică, Memorialul de la Târgu-Jiu. Ideea pe care o mai agitase, în urmă cu câteva decenii, şi ing. cercetător Tretie Paleolog, , unul din fiii bătrânului V. Gh. Paleolog, organizând la un moment dat anumite spectacole comemorative cu muzică simfonică şi joc de lumini, în ceremonii ocazionate de „Ziua Eroilor”. Sensul demersului ceremonial, al descifrării hermeneutice, nu ar fi altul decât acela de la Masa tăcerii către Coloana fără sfârşit, conform cu mesajul pe care Brâncuşi ni l-ar fi lăsat în acest unic monument de for public întru raportare periodică şi cinstire eternă. Va urma
Prof. Dr. Zenovie CÂRLUGEA
