În ultimii ani, a devenit de domeniul evidenţei faptul că multe dintre produsele pe care le consumăm şi care se găsesc din abundenţă pe piaţă nu sunt neapărat şi cele mai sănătoase. Margarina, de exemplu, nu are nimic sănătos în conţinutul său, dar cu toate acestea producătorii se întrec în a ne oferi tot mai multe sortimente. În margarină, pe lângă grăsimile vegetale, sunt adăugaţi coloranţi, aromatizanţi şi vitamine sintetice. Nimic natural şi nimic sănătos în margarină, dar cu toate acestea foarte consumată.
De ce consumă românii atâta margarină?
Margarina se află printre produsele consumate de români în primul rând pentru că este ieftină. De aceea, foarte multe familii, mai ales cele cu mulţi copii, preferă să cumpere o cutie mare de margarină care să ajungă la toată familia, decît un pachet de unt. Nu toată lumea ştie cât de „gol” este conţinutul margarinei şi cât de nocivă poate deveni aceasta dacă este consumată frecvent. Margarina este consumată în perioada posturilor de peste an, când înlocuim produsele pe bază de grăsimi animale cu cele preparate din grăsimi vegetale.
E-urile din margarină:
E 100 – curcumina – colorant sintetic, care poate duce la scăderea glicemiei, iar în cantităţi mari creşte secreţia biliară. Considerat mai puţin periculos.
E 160a – betacaroten – colorant sintetic, care are o toxicitate pronunţată, iar în doze mari colorează pielea în galben-portocaliu.
E 160b – annatto – colorant sintetic sau obţinut din organisme modificate genetic, care poate genera stări de iritabilitate, alergii, migrene în cazul copiilor, hipotensiune.
E 202 – sorbat de potasiu – conservant sintetic, care poate provoca tulburări digestive grave, probleme de comportament, astm, iritarea pielii şi a ochilor. Considerat foarte periculos.
E 476 – poliglicerol poliricinoleat – emulgator sintetic, cu efect toxic moderat, care poate produce alergii.
Efectele consumului de margarină asupra sănătăţii
Consumul de margarină, în mod repetitiv poate duce la apariţia unor efecte nedorite asupra stării de sănătate a organismului. Bolile cardiovasculare, bolile neurodegenerative sunt puse şi pe seama consumului de margarină. Consumul de margarină creşte riscul de cancer, micşorează colesterolul bun şi îl măreşte pe cel rău, micşorează calitatea laptelui matern şi micşorează reacţia la insulină. Grăsimile hidrogenate sau parţial hidrogenate poartă o mare vină pentru formarea depozitelor de grăsime, determină apariţia celulitei şi solicită excesiv ficatul. Cosumul de margarină acţionează în mod nefast şi asupra sistemului imunitar, producând slăbirea acestuia, creşterea sensibilităţii la infecţii, intoxicaţii şi chiar forme de cancer.
Untul mai bun decât margarina
Medicii recomandă să evităm grăsimile procesate cum sunt cele din margarină. Chiar dacă ne-am obişnuit să consumăm margarina în locul untului, despre care spunem că este prea gras sau că nu este un produs de post, trebuie să ştim că acesta din urmă este mai sănătos decât margarina. Ni se recomandă reducerea până la eliminarea totală din alimentaţia noastră şi a copiilor a margarinei, tocmai pentru că ea nu asigură nutrienţii de care are nevoie organismul.
Sorin Milcu
