Margarina este accesibilă pentru mulţi consumatori datorită costului mai redus al acesteia decât al untului, precum şi datorită cantităţii scăzute de grăsimi. Cu timpul au apărut numeroase informaţii că, de fapt, margarina ar fi nocivă sănătăţii.
Dar există şi varianta că margarina nu este atât de rea pe cât se crede. Şi că dacă ar fi să se facă o comparaţie între margarină şi unt, margarina prezintă un pericol mai mic pentru sănătate.
Dar să vedem ce este adevărat şi ce nu?
Margarina are în compoziţia sa grăsimi trans. Dintre toate grăsimile, cele trans nu se găsesc în stare naturală. Ele sunt rezultatul încălzirii şi hidrogenării grăsimilor nesaturate vegetale, pentru a transforma grăsimile nesaturate în grăsimi solide (cum ar fi acidul oleic, grăsime bună, transformată în acid elaidic – grăsime trans, care se găseşte în margarină).
Sunt grăsimile trans dăunătoare?
Fiind artificiale, ca urmare a transformării unor grăsimi naturale nesaturate, grăsimile trans sunt acele grăsimi la care omul nu se poate adapta.
Dar se spune despre aceste grăsimi trans, pe care le conţine margarina dar şi alte alimente din comerţ, că sunt mult mai periculoase decât cele saturate, chiar dacă la un moment dat se comportă ca acestea.
Dar care sunt efectele dăunătoare ale acestor grăsimi trans aduse organismului, care de altfel se găsesc în margarină?
Ele măresc colesterolul rău, la fel cum fac şi grăsimile saturate, acţionând negativ asupra sistemului cardiovascular.
Faţă de grăsimile saturate, grăsimile trans:
– reduc nivelul colesterolului bun, iar acţiunea lor asupra sistemului cardiovascular este şi mai dăunătoare decât cea a grăsimilor animale;
– aşa cum au demonstrat anumite studii, ele măresc riscul de cancer. Studiile nu au putut releva în totalitate cât de periculoasă este, exact, această influenţă;
– grăsimile trans pot declanşa stări de depresie, fapt dovedit de cercetători.
Grăsimi trans (hidrogenate) putem întâlni în margarină, în tot felul de alimente din comerţ (biscuiţi, napolitane, cornuri etc.) în prăjeli (fast food sau gătite în casă, după ce s-a prăjit în ulei sau în produse animale care conţin multă grăsime (din această cauză se recomandă ca peştele să nu fie prăjit).
Margarina prezintă cel mai periculos efect al grăsimilor trans. Explicaţia este că, în afară de apă, la care mai adăugăm, sarea şi adaosurile de aditivi şi de vitamine, margarina conţine, în mare parte, doar grăsimi trans. Margarina este de fapt un amestec de grăsimi trans, foarte dăunătoare.
Margarina mai este considerată un aliment nociv şi datorită aditivilor folosiţi, o parte dintre ei amplificând „rezultatele” negative ale grăsimilor trans. Putem exemplifica, aditivul E202 şi colorantul E160b, folosiţi în margarine, şi care pot declanşa în anumite condiţii astmul. Astmul şi bolile cardiovasculare sunt o combinaţie sinistră.
Margarina, în funcţie de tipul ei, nu este “mai dietetică” decât untul, iar dacă există diferenţe acestea sunt foarte mici.
Sfat:
Dacă doriţi să serviţi tartine cu margarină sau cu unt, ar fi indicat ca în locul acestora să alegeţi nuci, seminţe de dovleac, etc., dar dacă chiar trebuie să alegeţi între unt şi margarină, preferabil ar fi untul!
Cristina Răscol
